Poluarea aerului, principala cauză de mortalitate la nivel mondial. România, printre țările cu cel mai poluat aer din Europa

Poluarea aerului reprezintă principala cauză de motalitate, la nivel mondial. Deși rămâne un factor subestimat, acesta poate reduce durata de viață cu 3 ani. De asemenea, poluarea este asociată cu dezvoltarea unor afecțiuni și probleme de sănătate grave. 

Agenția Europeană de Mediu (AEM) a constatat că în mai mult de jumătate din cele 323 de orașe pe care le-a analizat în Uniunea Europeană (UE), calitate aerului era slabă, scrie Haberler, citat de Rador.

Conform raportului AEM, doar 39 la sută din cele 323 de orașe analizate au fost clasificate drept „bune”, atrăgându-se atenția că acest lucru încalcă standardul stabilit de UE în 2015.

Poluarea aerului a depășit limita legală și în România

Citat în raport, directorul AEM Hans Bruyninckx a afirmat: „Deși calitatea aerului s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, poluarea aerului rămâne cu încăpățânare la un nivel ridicat în multe orașe din Europa”.

Se estimează că reducerea poluării aerului la nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ar putea preveni aproximativ 51.000 de decese premature în fiecare an. Poluarea aerului a cauzat aproximativ 417.000 de decese premature în 41 de țări europene în 2018.

Curtea Europeană de Justiție a decis că Bulgaria, Polonia, România, Italia și, mai recent, Ungaria au depășit limitele legale pentru poluarea aerului. De asemenea, Comisia UE a intentat procese împotriva Franței, Greciei și Slovaciei.

Efectele negative asupra sănătății:

• bolile respiratorii (inclusiv astmul și modificările funcției pulmonare)
• bolile cardiovasculare
• naștere prematură
• deces
• cancer pulmonar
• accident vascular cerebral
• afecțiuni ale sistemului reproducător

Efectele poluării aerului asupra sănătății depind nu numai de expunere, ci și de vulnerabilitatea oamenilor. Vulnerabilitatea la impactul poluării aerului poate crește ca urmare a vârstei, a condițiilor de sănătate preexistente sau a comportamentelor particulare ale fiecarei persoane. Un număr mare de dovezi sugerează că oamenii cu statut socio-economic mai redus tind să traiască în medii cu o calitate a aerului mai slabă.