Din cuprinsul articolului
Sindromul burnout este tot mai des întâlnit în societatea modernă şi apare ca răspuns la stresul cronic, mai ales cel profesional. Dacă oboseala devine constantă și senzația de blocaj într-un ciclu de neproductivitate, acesta poate fi un semnal de alarmă că este momentul să ceri ajutor specializat.
Profesorul Vlad Ciurea a explicat la Antena 3, cum este afectat creierul nostru într-o astfel de situație și ce măsuri se pot lua pentru a preveni epuizarea totală.
Conform specialistului, burnout-ul a fost recunoscut oficial în lumea științifică abia în ultimul deceniu, cu toate că înainte era considerat o simplă nevroză profesională cauzată de suprasolicitare. Fenomenul afectează mai ales persoanele care depun un efort intelectual constant.
Burnout – simptome
Principalele simptome includ incapacitatea de a mai procesa corect informațiile, dificultăți în luarea deciziilor și o oboseală cronică care duce la o scădere drastică a performanței.
„Apare la intelectuali, la persoanele expuse unui stres intelectual cronic. Nu mai procesezi informațiile corect, nu mai dai răspunsuri corecte, apare o oboseală profundă și o non-funcționare a creierului”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea, conform sursei citate.
Astfel, pe lângă impactul psihologic, burnout-ul are efecte directe asupra organismului. Expunerea îndelungată la stres determină secreția excesivă de cortizol, fapt care duce la o dereglare semnificativă a întregului sistem.
„Dintr-o dată constați că nu mai reușești să faci ceea ce făceai în fiecare zi. Organismul, în fața unui stres cronic, secretă cortizol, ceea ce duce la o dereglare totală. Totul este să prevenim această epuizare și să facem tot posibilul ca această boală a secolului XXI să nu ne afecteze și pe noi.”
Regula 8, o regulă cheie
Ca să previi burnout-ul, medicul Vlad Ciurea a recomandat o metodă simplă, însă eficientă, aplicată cu succes în țările occidentale, și anume, regula lui 8. Acest principiu, care este adoptat de germani, presupune o împărțire echilibrată a timpului. Mai exact, este vorba despre 8 ore de muncă, 8 ore de odihnă și 8 ore destinate activităților administrative și timp liber.
„Cea mai simplă prevenție este cea a nemților, care folosesc regula lui 8. Atunci totul este echilibrat, iar ei respectă acest principiu cu strictețe”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea.
Măsuri de prevenţie
Pe lângă regula lui 8, specialistul a mai recomandat și alte câteva măsuri simple, însă esențiale, pentru reducerea stresului și menținerea sănătății mentale. De asemenea, este important ca pe parcursul unei zile de muncă să facem pauze mici, pentru a ne deconecta câteva minute.
„Dacă sunteți într-o corporație, opriți-vă măcar 10 minute la fiecare oră, ridicați-vă, uitați-vă afară, luați o gură de aer. Nu rămâneți fixați în calculator.”
În plus, după terminarea programului, se recomandă evitarea tranziției bruște de la muncă la alte activități solicitante și includerea mișcării în rutina zilnică.
„Dacă simțiți că vă scade performanța intelectuală, luați o pauză. La finalul zilei de lucru, nu vă grăbiți să intrați în mașină și să mergeți direct la masă. Dacă puteți, faceți câțiva pași pe jos.”
