Din cuprinsul articolului
Omul de știință britanic Alan Turing s-a impus ca un simbol al secolului XX datorită contribuțiilor sale importante în matematică, logică, informatică și biologie teoretică.
Recunoscut drept unul dintre pilonii fundamentali în progresul informaticii și un pionier al informaticii moderne, el a marcat o piatră de hotar într-o nouă eră a științei și tehnologiei.
Deși nu a fost creatorul convențional al inteligenței artificiale (AI), el a stabilit principiile acestui domeniu revoluționar. Viziunea sa futuristă nu numai că a anticipat sosirea acesteia, dar a și avertizat asupra provocărilor etice și sociale care ne așteaptă la orizont.
Pot gândi mașinile? Omul de știință care a prevăzut inteligența artificială în 1950
În 1950, Alan Turing a publicat un eseu academic intitulat Computing Machinery and Intelligence (Mașini de calcul și inteligență), în care își punea întrebarea: „Pot gândi mașinile?
În loc să încerce să definească ceea ce înseamnă „gândire” pentru o mașină în termeni umani, el a propus o abordare alternativă.
El a sugerat că, dacă o mașină poate interacționa cu un om în așa fel încât acesta să nu poată distinge dacă interacționează cu o altă ființă umană sau cu o mașină, atunci aceasta poate fi considerată inteligentă.
Ce este testul Turing?
Testul Turing este un test conceput pentru a evalua dacă o mașină poate prezenta un comportament inteligent echivalent sau imposibil de distins de cel al unei ființe umane.
În cadrul acestei evaluări, un om interacționează cu doi participanți prin intermediul unui canal de text, fără a-i vedea pe niciunul dintre ei. Acești participanți sunt o altă persoană (om) și o mașină (calculator).
Scopul interogatorului este de a adresa întrebări ambilor participanți pentru a determina care este omul și care este mașina.
În cazul în care interogatorul nu poate face o distincție fiabilă, se consideră că mașina a trecut testul Turing.
Profețiile lui Alan Turing despre inteligența artificială: s-au adeverit?
Potrivit lui Alan Turing, până la sfârșitul secolului al XX-lea, mașinile vor fi capabile să depășească interogatoriul și, în cele din urmă, vor fi capabile să înșele oamenii.
Dacă o mașină poate înșela cu succes o ființă umană, acest lucru ridică întrebări cu privire la limitele capacității sale de a ne manipula sau influența.
Această predicție stabilește testul Turing ca fiind primul indicator al provocărilor de securitate pe care le-ar putea ridica inteligența artificială atât în prezent, cât și în viitor.
