Din cuprinsul articolului
Într-o mișcare curajoasă și controversată, Angelina Jolie a ales să își elimine sânii ca formă extremă de prevenție. Această decizie radicală a fost luată în contextul unei istorii familiale marcate de cancerul la sân și de mutații genetice.
Angelina Jolie este purtătoarea mutației genetice BRCA1, care crește semnificativ riscul de cancer la sân și ovarian.
De ce a ales Angelina Jolie să-ți taie sânii. Istoria familială și genetica
Confruntându-se cu pierderea mamei sale din cauza cancerului la sân, actrița a optat pentru o abordare proactivă pentru a reduce riscul ereditar. Într-un gest menit să inspire și să educe, a decis să treacă printr-o dublă mastectomie pentru a preveni dezvoltarea unui cancer mamar.
Într-un articol intitulat „Opţiunea mea medicală”, publicat în New York Times, actriţa americană a scris că a suferit această operaţie deoarece este purtătoare a unei gene „defectuoase” care îi creşte riscul de cancer ovarian şi de sân.
La 37 de ani, medicii i-au spus celebrei actrițe de la Hollywood, că prezintă un risc de 87% să dezvolte cancer mamar şi un risc de 50% pentru cancer ovarian, din cauza acestei gene (BRCA1).
Mama Angelinei Jolie, Marceline Bertrand, a murit la vârsta de 56 de ani, în urma unui cancer.
„Mama mea s-a luptat cu cancerul timp de aproape zece ani şi a murit la 56 de ani. A rezistat destul ca să îşi cunoască primul nepot şi să îl ţină în braţe. Dar restul copiilor mei nu vor avea şansa de a o cunoaşte şi de a afla ce fiinţă plină de graţie era”, îşi începe actriţa editorialul în The New York Times.
„Când am aflat care este situaţia, am decis să iau măsuri pentru a minimaliza riscurile cât se poate de mult. Am decis să fac o dublă mastectomie, preventiv. Am început cu sânii, deoarece riscul de cancer la sân este mai mare decât cel de cancer ovarian, iar operaţia este mai complexă”, a mai scris vedeta, precizând că, după această procedură complexă, care a durat trei luni, riscul de a dezvolta cancer mamar a scăzut la 5%.
Prevenția la nivel extrem. De ce a renunțat Angelina Jolie la sâni
Decizia lui Angelina Jolie de a își îndepărta sânii pentru prevenție reprezintă un punct de referință în domeniul sănătății feminine.
Într-un mediu în care informațiile despre opțiunile preventive sunt esențiale, gestul ei remarcabil continuă să inspire discuții și să aducă sub lumina reflectoarelor dilemele etice legate de deciziile extrem de prevenție. Este un exemplu viu al luptei cu riscurile genetice și o chemare la acțiune pentru cei care se confruntă cu decizii similare.
Angelina Jolie susține că a apelat la această operație pentru cei şase copii ai săi.
„Pot să le spun copiilor mei că nu mai au niciun motiv să se teamă că mă vor pierde din cauza cancerului la sân. Am ales să-mi fac publică povestea pentru că sunt atâtea femei care nu ştiu că ar putea fi bolnave de cancer. Sper ca şi ele să poată să se testeze genetic şi, dacă află că prezintă un risc ridicat, vor şti şi ele că au alternative mari”, a explicat Angelina Jolie demersul ei.
Decizia lui Jolie a adus în atenție discuții aprinse despre limita la care ar trebui dusă prevenția medicală. Îndepărtarea sânilor ca măsură preventivă a fost considerată de unii drept o acțiune radicală, în timp ce alții au salutat curajul actriței de a lua controlul asupra sănătății sale. Acest caz a adus în prim-plan dileme etice și personale legate de deciziile extreme de prevenție.
Impactul asupra conștientizării
Prin dezvăluirea publică a alegerii sale, Angelina Jolie a generat o creștere semnificativă a conștientizării asupra mutațiilor genetice și a riscurilor asociate cancerului la sân.
Ea a devenit un model de curaj și a deschis calea pentru discuții mai profunde despre sănătatea femeilor și opțiunile preventive disponibile.
Alegerea actriței a ridicat, de asemenea, întrebări importante privind percepția estetică și identitatea feminină. Cum influențează astfel de intervenții chirurgicale imaginea de sine a unei femei? Această dezbatere complexă explorează conexiunea dintre corp, sănătate și identitate.
Ce este gena BRCA1
BRCA1 şi BRCA2 sunt gene umane ce aparţin clasei de gene cunoscute sub numele de „supresoare de tumori”. Mutaţiile acestor gene sunt asociate unui risc ereditar de cancer mamar şi cancer ovarian.
Riscul ca o femeie să dezvolte cancer la sân şi/sau ovarian cresc în mod considerabil dacă moşteneşte o mutaţie dăunătoare a genei BRCA1 sau BRCA2. Bărbaţii care moştenesc o astfel de mutaţie prezintă, la rândul lor, un risc sporit de a suferi de cancer mamar. De asemenea, atât bărbaţii cât şi femeile cu aceste mutaţii pot avea un risc sporit de a suferi de alte tipuri de cancer.
Mai multe companii au conceput teste genetice ce identifică mutaţile BRCA1 şi BRCA2. Acestea sunt realizate cu ajutorul unei mostre de sânge. Testele costă între câteva sute şi câteva mii de dolari.
- Conform estimărilor realizate de specialişti, aproximativ 12% dintre femei (120 din 1.000 de femei) vor dezvolta cancer mamar de-a lungul vieţii lor. În schimb, 60% dintre femeile care au moştenit o mutaţie dăunătoare a genei BRCA1 sau BRCA2 (600 din 1.000 de femei) vor dezvolta cancer mamar. Cu alte cuvinte, o femeie care a moştenit o mutaţie dăunătoare a genei BRCA1 sau BRCA2 prezintă un risc de 5 ori mai mare de a suferi de cancer mamar în comparaţie cu o femeie care nu are o astfel de mutaţie.
- De asemenea, statisticile arată că 1,4% dintre femei (14 din 1.000 de femei) vor fi diagnosticate de-a lungul vieţii cu cancer ovarian. În schimb, 15%-40% (150-400 din 1.000 de femei) cu o mutaţie dăunătoare BRCA1 sau BRCA2 vor primi acest diagnostic.
Analizele genetice arată că mutaţile dăunătoare sunt prezente în proporţie mai mare în rândul evreilor Ashkenazi. De asemenea, norvegienii, olandezii şi islandezii prezintă o frecvenţă mai mare a acestor mutaţii în comparaţie cu alte popoare.
