Din cuprinsul articolului
Burnout-ul nu este doar o stare de oboseală, ci un sindrom medical complex care afectează inima, creierul, sistemul imunitar și sănătatea mentală. Psihologul Radu Leca avertizează, într-o analiză pentru TVR INFO, că epuizarea cronică netratată poate amplifica procese biologice care cresc probabilitatea decesului, chiar dacă nu apare ca atare pe certificatul de moarte.
„Burnout-ul nu apare pe certificatul de deces, dar netratat amplifică procese biologice și comportamente care cresc probabilitatea unor evenimente letale. Epuizarea cronică este un sindrom de stres persistent, cu oboseală emoțională, cinism și scăderea eficacității, care dereglează sistemele cardiace, endocrine, imune și psihice. În acest sens, oamenii pot muri ‘din cauza epuizării’ prin căi medicale pe care burnout-ul le intensifică.”
Potrivit lui Leca, stresul ocupațional prelungit este direct asociat cu bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale — principalele cauze de mortalitate globală.
„Stresul ocupațional prelungit se asociază consistent cu boala coronariană. Mecanismele includ creșterea tensiunii arteriale, accelerarea aterosclerozei și declanșarea evenimentelor acute. Cercetările actuale arată că persoanele cu cerințe ridicate și control redus la muncă suferă mai multe infarcte miocardice fatale.”
Orele excesive de lucru, lipsa somnului și presiunea constantă cresc riscul de hipertensiune și inflamație vasculară:
„Hipertensiunea, inflamația endotelială și hipercoagularea, frecvente în stresul cronic, favorizează ischemia cerebrală. AVC-ul rămâne o cauză majoră de mortalitate și invaliditate.”
Aritmii, infarct și disfuncții hormonale — efectele ascunse ale burnout-ului
Burnout-ul afectează sistemul nervos autonom, generând un dezechilibru care predispune la aritmii și moarte subită.
„Disfuncția autonomă este un semn fiziologic al burnout-ului: scade variabilitatea ritmului cardiac și crește tonusul simpatic. Vorbim despre instabilitate electrică ce predispune la aritmii maligne și moarte subită, mai ales la cei cu boală cardiacă subiacentă.”
Totodată, activarea constantă a hormonilor de stres (cortizol, adrenalină) duce la hipertensiune severă și afectarea rinichilor:
„Tensiunea necontrolată deteriorează inima, rinichii și vasele, crescând mortalitatea cardiovasculară și renală.”
Pe termen lung, epuizarea favorizează sindromul metabolic și diabetul de tip 2, crescând riscul de infarct și AVC. Somnul fragmentat și inflamația cronică întrețin acest cerc vicios.
Epuizarea nu afectează doar inima, ci și sistemul imunitar. Leca atrage atenția că stresul cronic reduce capacitatea organismului de a se apăra în fața virusurilor și bacteriilor.
„Susceptibilitatea la infecții respiratorii crește, iar evoluția poate fi mai severă, mai ales la comorbidități. Răspunsul vaccinal mai slab descris la indivizi epuizați lasă un gol de protecție în fața infecțiilor care pot ucide.”
Depresie, anxietate și suicid — fața psihologică a burnout-ului
Pe plan psihic, burnout-ul este puternic corelat cu depresia majoră, anxietatea și suicidul.
„Depresia majoră este asociată cu mortalitate crescută prin suicid și prin amplificarea bolilor cardiometabolice. Comorbiditatea anxietate–burnout intensifică reactivitatea cardiovasculară la stres și evenimentele acute.”
„Consum compulsiv de alcool, fumat, sedative sau stimulente. Alcoolul crește riscul de ciroză, pancreatită și cancere; fumatul amplifică mortalitatea prin boală cardiacă, AVC și boli respiratorii; combinațiile cu medicamente sedative pot provoca supradoze fatale.”
Burnout-ul aduce cu sine dureri cronice, creștere în greutate și sedentarism, care pot duce la utilizarea riscantă de opioide și alte substanțe:
„Pentru unii, durerea cronică amplifică utilizarea riscantă de opioide și benzodiazepine; combinațiile cresc deprimarea respiratorie și riscul de deces. În paralel, durerea cronică agravează depresia și izolarea, creând un cerc vicios letal.”
În industrii precum transporturile, construcțiile sau sănătatea, oboseala poate duce la accidente fatale.
„Oboseala, atenția scăzută și reacțiile întârziate duc la accidente rutiere și de muncă. În aceste domenii, accidentele pot fi fatale pentru angajați și pentru cei din jur.”
Epuizarea determină neglijarea sănătății: „Oamenii amână controalele medicale”
„Persoanele epuizate evită controalele, amână prezentarea pentru simptome alarmante și aderă mai prost la tratamente pentru hipertensiune, diabet sau astm. Prezentarea tardivă în infarct, sepsis sau cancer scade dramatic șansele de supraviețuire.”
Neglijarea sănătății, combinată cu stresul cronic, formează un teren periculos pentru evenimente acute și deces prematur.
„Cu cât epuizarea este mai severă și mai prelungită, cu atât cresc markerii de inflamație, tensiunea, dereglările metabolice și evenimentele clinice. Această consistență întărește legătura cauzală dintre burnout netratat și mortalitate.”
„Îmbunătățirea controlului asupra muncii, pauzele, reducerea orelor excesive, somnul igienic, activitatea fizică, psihoterapia și, când e nevoie, medicația, scad tensiunea, inflamarea și simptomele afective, reducând evenimentele grave.”
„Burnout-ul netratat nu ‘ucide’ ca o boală infecțioasă, dar amplifică multiple căi medicale și psihologice care cresc riscul de deces. A recunoaște și a trata epuizarea înseamnă a preveni infarcte, AVC-uri, infecții severe, accidente și suicid – adică a salva vieți.”
Psihologul recomandă persoanelor care se confruntă cu simptome de epuizare să apeleze la medicul de familie sau la un psiholog, să își prioritizeze somnul, să stabilească limite sănătoase la muncă și să caute sprijin social și terapie.
