luni, septembrie 26, 2022

Raport nimicitor al Curții Europene de Conturi. UE, criticată pentru gestionarea achiziției de vaccinuri anti-covid. Achiziţiile din pandemie, făcute LA LIMITA regulamentului european.

Potrivit unui raport publicat luni, Curtea de Conturi Europeană (ECA), majoritatea contractelor privind vaccinurile anti-covid semnate de Comisia Europeană nu aveau prevederi specifice pentru a aborda întreruperile aprovizionării, iar procesele de achiziții ar fi putut fi controlate mai mult.

Te-ar mai interesa: Ce se va întâmpla cu școlile în această iarnă: Se ...

Uniunea Europeană și-a lansat strategia de achiziție de vaccinuri în iunie 2020 și, până la sfârșitul lui 2021, a semnat contracte în valoare de 71 de miliarde de euro (72 de miliarde de dolari) pentru a asigura până la 4,6 miliarde de doze.

ECA a concluzionat că UE și-a asigurat un portofoliu diversificat de vaccinuri pentru statele membre ale UE, deși a început achizițiile mai târziu decât Regatul Unit și SUA.

Raport nimicitor al Curții Europene de Conturi

Contractele semnate în 2021 au prevederi mai strânse privind aspectele cheie decât cele semnate în 2020. CCE a constatat că Comisia a avut un efect limitat de pârghie pentru a depăși provocările legate de aprovizionare, iar dimensiunea impactului său asupra intensificării producției de vaccin nu era clară. Recomandările sale se concentrează pe necesitatea de a extrage lecții învățate și de a desfășura exerciții pentru a testa cadrul actualizat al UE de pregătire pentru pandemie.

Te-ar mai interesa: S-a inventat plasturele hi-tech: Cum ne ajută în l...

Achiziţiile din pandemie a vaccinurilor anti-covid au fost făcute la limita regulamentului european în materie şi chiar cu schimbarea anumitor norme legislative, printre care şi răspunderea financiară pentru efectele adverse ale vaccinurilor, care a trecut de la producătorii din Big Pharma la statele membre ale Uniunii Europene, se arată în raportul ECA.

Auditorii instituţiei europene afirmă că nu au avut la dispoziţie toate datele solicitate Comisiei Europene în privinţa contractelor încheiate, chiar şi în privinţa celui mai important contract semnat cu companiaPfizer/BioNTech, cu reprezentanţii căreia, în martie 2021, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei de la Bruxelles a purtat negocieripreliminare.

Te-ar mai interesa: Corpurile de iluminat joacă un rol important în pr...

„La 9 aprilie 2021, Comisia a prezentat comitetului director condiţiile negociate între preşedinta Comisieişi Pfizer/BioNTech, iar comitetul director a fost de acord să lanseze o cerere de oferte.Contractul a fost semnat la 19 mai 2021 şi acoperă 900 demilioane de doze de vaccin care urmează să fie livrate în 2022 şi în 2023, cu opţiuneade a comanda alte 900 de milioane de doze. Acesta este cel mai important contractpentru vaccinuri împotriva COVID-19 semnat de Comisie şi va domina portofoliul devaccinuri al UE până la sfârşitul anului 2023.Curtea a solicitat Comisiei să îi furnizeze informaţii cu privire la negocierilepreliminare desfăşurate în vederea încheierii acestui acord (experţii ştiinţifici consultaţişi consilierea primită, calendarul discuţiilor, înregistrări ale discuţiilor şi detalii privindtermenii şi condiţiile convenite). Niciuna dintre aceste informaţii nu a fost însă pusă ladispoziţia Curţii”, se arată în raportul ECA.

Te-ar mai interesa: Meghan Markle s-a plâns că familia regală NU a plă...

  • Contracte semnate înainte de existenţa unor dovezi ştiinţifice clare

Potrivit bursa.ro, auditorii Curţii Europene de Conturi mai arată că membrii comitetului director din cadrul Comisiei Europene, care s-au ocupat de contractele de achiziţie publică au fost nevoiţi să ia decizii în absenţa tuturor informaţiilor necesare pentru încheierea unor astfel de contracte.

„Comitetul director a primit contribuţii din partea unor experţi din statele membrecu privire la calitatea ştiinţifică şi la potenţialul diferitelor vaccinuri candidate. Acestaa ales să negocieze cu companii consacrate şi cu experienţă în domeniul dezvoltăriivaccinurilor. Maturitatea tehnologiilor utilizate pentru producţia vaccinurilor candidatea fost, de asemenea, un factor important în selecţia efectuată de comitetul director.

Te-ar mai interesa: Cum poti utiliza inteligent spatiul dintr-un depoz...

Acordul încheiat între Comisie şi statele membre prevedea că, înainte de a lua orice decizie finală, Comisia va solicita consiliere ştiinţificădin surse independente atât cu privire la progresele înregistrate, cât şi cu privire ladatele disponibile privind calitatea, siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor candidate.

Comisia a solicitat consiliere din partea unor experţi ştiinţifici, dar, în absenţa unordate solide, comitetul director a trebuit să ia decizii înainte de a fi disponibile dovezi ştiinţifice clare”, se arată în documentul publicat astăzi de ECA.

Raportul citat menţionează că un comitet de evaluare format dintr-un număr de 5 până la 23 de persoane din partea Comisiei şi a comitetului director a elaboratrapoarte de evaluare a dosarelor de licitaţie prezentate de producători ca răspuns lacererea de oferte.

„Curtea a constatat că, în cazul primelor nouă contracte, cererea deoferte nu adăugase nimic la ceea ce fusese convenit în mod informal cu privire laprincipalele elemente în listele de termeni şi condiţii”, se arată în document.

  • Raport ECA: Probleme privind calendarele de livrare a vaccinurilor

„Calendarele de livrare stabilite în majoritateacontractelor privind vaccinurile sunt provizorii, iar părţile recunosc că pot apăreaîntârzieri. Patru dintre cele 11 contracte prevăd în mod explicit că contractantul nueste răspunzător pentru întârzieri la livrare.

Cinci contracte menţionează dreptul dea rezilia contractul în cazul în care o parte dintre doze sau toate dozele nu sunt livratepână la o dată stabilită sau acordă Comisiei dreptul de a anula comenzile în cazul încare întârzierea depăşeşte un anumit prag. Patru dintre contractele mai recenteprevăd reduceri ale preţului contractual per doză în caz de întârzieri la livrare.

Conform caietului de sarcini trimis de Comisie producătorilor, pot fi reziliatecontractele încheiate cu contractanţi care nu au capacitatea de a produce numărul minim de doze prevăzut în contract. Cu toate acestea, trei dintre contracte nuprecizează condiţia pentru o astfel de reziliere, şi anume data până la carecontractantul ar fi trebuit să livreze numărul de doze prevăzut”, se precizează în raportul Curţii Europene de Conturi.

Mai mult, auditorii ECA declară că „niciunul dintre cele opt acorduri preliminare de achiziţie nu prevede în mod explicit un acces prioritar lavaccinuri pentru UE în cazul în care cererea globală ar depăşi oferta”. Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană, în cazul unei cereri mai mari decât oferta, nu beneficiază de prioritate pentru livrarea vaccinurilor respective. Singura menţiune din acordurile respective este că toate contracteleprevăd o garanţie din partea companiilor că acestea nu au semnat contracte care arputea intra în conflict cu contractul încheiat cu Uniunea Europeană.

  • 11 state membre UE au instituit sisteme naţionale de despăgubire „fără culpă” pentru persoanele vătămate  ca urmare a efectelor secundare

Auditorii Curţii de Conturi Europene mai arată că statele membre au fost dispuse să reducă riscurile producătorilor legate de răspunderea pentru efectele adverse, acest lucru fiind integrat în strategia privind vaccinurile sub forma unui principiu de partajare a riscurilor.

„Deşi respectă principiul general al răspunderii în temeiul Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect, dispoziţiile din contractele încheiate cu producătorii de vaccinuri împotriva COVID-19 diferă de practica anterioară pandemiei, întrucât statele membre au preluat o parte a riscului financiar asumat în mod normal de producătorii de vaccinuri.

Un cetăţean care a suferit din cauza unor efecte adverse ale unuia dintre vaccinurile împotriva COVID-19 achiziţionate în temeiul contractelor poate solicita despăgubiri de la producătorul vaccinului. În cazul în care cererea este admisă, statul membru care a administrat vaccinul va fi responsabil de despăgubirea părţii vătămate şi de plata cheltuielilor de judecată ale producătorului vaccinului (compensaţie).

Acest lucru nu este valabil în cazul în care daunele sau pierderile sunt rezultatul unei abateri săvârşite cu intenţie, al neglijenţei grave sau al nerespectării bunelor practici de fabricaţie aplicabile în UE”, se specifică în raportul ECA.

Mai mult, 11 state membre UE au instituit deja, conform unui studiu recent citat de ECA, sisteme naţionale de despăgubire „fără culpă” pentru a despăgubi persoanele vătămate pentru prejudiciile suferite ca urmare a efectelor secundare cauzate de administrarea unui vaccin. Aceste sisteme nu impun persoanei vătămate să dovedească o legătură de cauzalitate între efectul secundar şi vaccin. O persoană care alege să primească o astfel de despăgubire renunţă la dreptul de a introduce o acţiune împotriva companiei farmaceutice.

  • Raport ECA: Funcţionarii europeni au fost supuşi unor presiuni mari din partea industriei farmaceutice

Comisia Europeană a precizat pentru Curtea Europeană de Conturi că funcţionarii europeni au fost supuşi unor presiuni mari din partea industriei farmaceutice pentru a urma exemplul SUA, care eliberase companiile de răspunderepentru vaccinurile împotriva COVID-19.

Cu toate acestea, s-a stabilit o linie roşie pentru negocieri, şi anume că Directiva UE privind răspunderea pentru produsele cu defect, care constituie cadruljuridic privind răspunderea pentru medicamentele cu defect, trebuie să fie respectată, se arată în răspunsul Comisiei către ECA. Mai mult, două contracte din cele 11 semnate prevăd posibilitatea rediscutării clauzei de despăgubire dacă secomandă doze suplimentare sau dacă dozele de vaccin sunt furnizate într-o perioadăde prelungire a contractului.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Parteneri
spitale private