joi, februarie 26, 2026
2.3 C
București

Riscurile nevăzute ale apei îmbuteliate în plastic: ce trebuie să știi?

Apa îmbuteliată în plastic a devenit o alegere rapidă pentru mulți dintre noi — o iei din supermarket, o pui în mașină, o consumi la birou sau acasă fără prea multe întrebări. Dacă și tu bei zilnic apă din sticle de plastic, este important să acorzi atenție unor aspecte. Iată cu ce riscuri este asociată apa îmbuteliată în plastic, ce spun studiile recente despre microplastice și substanțele chimice asociate ambalajelor și ce opțiuni ai pentru a reduce expunerea.

Ce trebuie să știi despre apa îmbuteliată în plastic?

În majoritatea cazurilor, sticlele de plastic sunt fabricate din PET (polietilen tereftalat), un material considerat sigur pentru utilizare alimentară în condiții standard. În timp, însă, plasticul interacționează cu apa. Această interacțiune devine mai intensă pe măsură ce cresc anumiți parametri, precum temperatura, durata de depozitare sau gradul de uzură al sticlei. Din acest proces pot rezulta particule foarte mici de plastic, cunoscute sub numele de microplastice și nanoplastice.

Citeste si…

Microplasticele sunt fragmente de plastic mai mici de 5 milimetri. Nanoplasticele au dimensiuni mult mai reduse, sunt invizibile cu ochiul liber, și pot fi detectate doar cu echipamente de laborator performante. Acest detaliu este important deoarece particulele foarte mici pot traversa mai ușor barierele biologice.

Substanțele chimice care pot ajunge din plastic în apă

Pe lângă particulele solide, plasticul poate elibera în apă anumite substanțe chimice. Procesul se numește leaching și descrie migrarea compușilor din ambalaj către lichid. Printre substanțele cel mai des analizate se numără:

  • Bisfenolii (BPA, BPS) – utilizați în producția unor tipuri de plastic; pot interacționa cu sistemul hormonal;
  • Ftalatii – adăugați pentru flexibilitate; asociați în unele studii cu efecte endocrine;
  • Antimonul – folosit ca agent catalizator în fabricarea PET-ului; poate migra în cantități mici;
  • PFAS – compuși persistenți, detectați ocazional în apă sau ambalaje.

Eticheta „BPA-free” indică absența unui compus specific, dar nu garantează lipsa tuturor substanțelor cu efect similar. Cercetările arată că unele alternative la BPA pot avea comportamente comparabile, iar evaluarea lor este încă în desfășurare.

Citeste si…

Impactul potențial asupra sănătății: ce știm până acum>

Efectele microplasticelor și ale substanțelor chimice asupra sănătății umane se află încă sub analiză. Datele disponibile oferă indicii, însă cercetătorii urmăresc expunerea pe termen lung. Printre observațiile frecvent menționate în literatura de specialitate se numără:

  • capacitatea microplasticelor foarte mici de a traversa bariera intestinală;
  • asocierea expunerii cronice cu inflamație sau stres oxidativ, în modele experimentale;
  • posibile interferențe hormonale ale anumitor substanțe.

Organizația Mondială a Sănătății confirmă prezența microplasticelor în apa potabilă, dar subliniază că dovezile actuale nu permit stabilirea unor efecte directe clare la nivelul populației generale. Există și diferențe de opinie între cercetători, ceea ce indică nevoia de studii suplimentare [1].

Citeste si…

Alternative practice pentru consumul zilnic de apă

Dacă vrei să reduci contactul cu plasticul fără să-ți complici rutina, există soluții accesibile, potrivite atât pentru acasă, cât și pentru birouri sau companii mai mari.

O opțiune des întâlnită este folosirea bidoanelor reutilizabile de apă, împreună cu un dispenser de apă pentru birou. Această variantă reduce numărul sticlelor mici de unică folosință și oferă acces constant la apă, rece sau caldă, fără depozitare excesivă.

Alte alternative includ:

  • recipiente reutilizabile din sticlă sau inox;
  • apă de la robinet filtrată, unde parametrii locali permit;
  • apă îmbuteliată în sticlă, pentru consum ocazional

Alegerea depinde de context, buget și preferințe.

Cum reduci expunerea la plastic prin gesturi simple?

Nu este nevoie de schimbări bruște. Ajustările mici, aplicate constant, contează. Aplică aceste recomandări:

  • nu încălzi apa în recipiente din plastic;
  • nu refolosi sticlele de unică folosință;
  • păstrează apa la umbră și la temperaturi moderate;
  • folosește recipiente reutilizabile sigure;
  • alternează sursele de apă, în funcție de situație.

Dacă observi modificări de gust sau miros, schimbă sursa și evită consumul.

Ce merită să reții?

Apa îmbuteliată în plastic oferă comoditate, dar presupune și expunere la microplastice și substanțe chimice, mai ales prin consum frecvent. Cercetările continuă, iar specialiștii analizează încă amploarea efectelor pe termen lung. O abordare echilibrată presupune informare, diversificarea surselor de apă și evitarea utilizării necorespunzătoare a recipientelor din plastic.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical.

Surse de informare:

[1] Microplastics in Drinking-Water. 2019, www.who.int/publications/i/item/9789241516198. Accesat în data de 29 Ian. 2026.

Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel

Ultimele știri

prospecte medicamente
spitale private

Subiecte

Citește și