Din cuprinsul articolului
În timp ce în majoritatea statelor europene durata unei gărzi medicale este limitată la 12 ore, în România medicii pot fi obligați să lucreze continuu până la 30 de ore sau chiar mai mult. Liderii sindicali avertizează că această realitate împinge personalul medical spre epuizare extremă și pune în pericol siguranța pacienților.
Diferențele față de restul Europei sunt semnificative, iar consecințele se resimt deja în spitale, unde tot mai mulți medici refuză să mai facă gărzi.
Gărzi de până la 30 de ore, principalul motiv pentru care medicii refuză să mai lucreze
Președintele Diviziei de Medici din cadrul Federației Sanitas, dr. Toni Popescu, atrage atenția asupra problemelor structurale grave din sistemul sanitar românesc. Potrivit acestuia, durata excesivă a gărzilor este una dintre principalele cauze pentru care medicii nu mai acceptă să lucreze suplimentar.
“Medicii nu mai vor sa faca garzi pentru ca sunt foarte multe probleme. De exemplu, o garda poate ajunge la 30 de ore si poate si mai mult. O garda este foarte prost platita, vechimea nu iti este pusa pentru ca vechimea unei zile de munca este maxim 12 ore”, a declarat dr. Popescu pentru Agerpres.
Spre deosebire de România, în majoritatea statelor europene durata gărzilor este strict reglementată, tocmai pentru a preveni suprasolicitarea personalului medical.
Program continuu, fără pauză după gardă
Potrivit reprezentantului Sanitas, problema nu se oprește la durata gărzilor. Programul de lucru este structurat astfel încât medicii nu pot părăsi spitalul după terminarea unei gărzi de noapte, fiind obligați să continue activitatea.
“Adica nu poti sa pleci acasa dupa garda, trebuie sa ramai ziua urmatoare la program ca sa iti iei salariul”, explică dr. Popescu.
În practică, acest lucru înseamnă că un medic poate lucra fără pauză de la ora 08:00 dimineața până a doua zi la ora 14:00, acumulând până la 30 de ore de activitate medicală intensă.
Oboseala medicilor, un risc real pentru pacienți
Dr. Toni Popescu recunoaște deschis că munca prelungită afectează capacitatea de concentrare și randamentul medicilor, cu efecte directe asupra actului medical.
“In clipa in care oboseala vine asupra personalului medical, ca despre asta e vorba, iar medicul sta cel mai mult intr-un spital, randamentul lui nu mai este acelasi, concentrarea lui nu mai este aceeasi. (…) Dumneavoastra v-ar conveni sa ajungeti la spital si sa fiti consultat de un medic care lucreaza de 24 de ore, care n-a dormit, e frant de oboseala si de somn?”, a precizat reprezentantul Sanitas.
Sindicatele avertizează că aceste condiții cresc riscul de erori medicale și afectează siguranța pacienților internați.
Gărzi plătite la nivelul salariilor din 2018
O altă problemă majoră semnalată de Federația Sanitas este modul în care sunt plătite gărzile și calculate sporurile. Deși legea prevede raportarea la salariile aflate în plată, în realitate, acestea sunt calculate în continuare la nivelul anului 2018.
“Problema e ca suntem platiti la salariul din 2018 (…) Sporurile sunt la nivelul anului 2018. Aici este anomalia”, afirmă dr. Popescu.
Situația afectează nu doar medicii, ci întreg personalul medical și auxiliar, contribuind la scăderea motivației și la exodul forței de muncă.
Soluțiile există deja în Europa, dar lipsesc în România
Ministerul Sănătății cunoaște situația și analizează propuneri de reformă, inclusiv introducerea gărzilor de 12 ore, după modelul aplicat în majoritatea țărilor europene.
“Nu trebuie sa inventam solutii noi. Ele exista deja in Europa. Trebuie doar adaptate la sistemul romanesc”, susține dr. Popescu.
Implementarea acestor măsuri este însă îngreunată de deficitul sever de personal, mai ales în spitalele din provincie, unde medicii sunt nevoiți să acopere mai multe specialități.
Burnoutul și bolile profesionale, încă nerecunoscute oficial
Reprezentantul Sanitas atrage atenția și asupra faptului că numeroase afecțiuni asociate muncii în sistemul sanitar nu sunt recunoscute oficial drept boli profesionale în România.
“Si la mine in spital sunt foarte multi medici cu probleme de sanatate, incepand cu hipertensiune, diabet si alte patologii. Hernia de disc, care e o boala profesionala, care, culmea, in Romania, in sistemul de sanatate nu este recunoscuta. Nu este recunoscuta pentru ca nimeni nu s-a ocupat de subiectul asta, dar noi, Federatia Sanitas, o sa initiem un program acum de recunoastere a bolilor profesionale din sanatate. Si noi suntem oameni. Burnoutul n-a fost recunoscut in Romania (ca boala profesionala), el este considerat un sindrom. Speram ca la un moment dat sa fie recunoscut”, a mai declarat liderul sindical, conform sursei citate.
Sindicatele cer intervenții urgente
Sindicatele solicită respectarea legislației muncii, plata corectă a orelor suplimentare, actualizarea sporurilor și angajarea de personal suplimentar. În lipsa unor măsuri concrete, avertizează că sistemul sanitar riscă blocaje majore, iar pacienții vor fi cei care vor suporta cele mai grave consecințe, potrivit Formare Medicala.
