Obezitatea este una dintre cele mai vizibile afecțiuni cronice, care rămâne însă invizibilă în politicile publice de sănătate din România.
Recunoscută ca boală încă din 1948 de Organizația mondială a sănătății, obezitatea, o boală cronică complexă, cu mecanisme biologice, genetice, psihologice și sociale, nu are tratamente decontate de stat, spre deosebire de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, unde pacienții au acces la îngrijire adecvată.
Datele publicate în Atlasul mondial al obezității din 2025 arată amploarea fenomenului: se estimează că în România 70% dintre adulți aveau un indice de masă corporală peste limitele considerate sănătoase, iar în 2030 numărul acestora va ajunge la aproape 11 milioane. De asemenea, numărul celor afectați de complicații asociate este în continuă creștere în ultimii ani. În ciuda acestor cifre, obezitatea este încă redusă, prea des, la stereotipuri despre voință individuală și alegeri personale, ceea ce întârzie accesul la diagnostic și tratament.
Tratamentul obezității este mai eficient și mai ieftin decât cel al multor boli favorizate de excesul de greutate. Impactul obezității asupra sănătății publice este major, afectând atât calitatea vieții oamenilor, cât și sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Excesul ponderal este responsabil atât pentru viețile trăite cu boli cronice precum diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, hepatice sau anumite forme de cancer (colorectal, mamar, hepatic) cât și pentru numărul important de decese premature. Potrivit datelor din World Obesity Atlas 2025, în România, anual, peste 8.000 de decese premature sunt asociate cu indicele de masă corporală crescut, asta în condițiile în care obezitatea este una dintre principalele cauze prevenibile de boală și deces la nivel global.
Impactul obezității nu este doar medical, ci și funcțional și psihosocial, consecințele fiind limitarea mobilității, durerile cronice (articulații, spate), oboseala cronică, depresia și anxietatea (adesea amplificate de stigmatizare) și dificultățile în viața profesională și socială.
Investiția în prevenția și tratamentul obezității este semnificativ mai eficientă și mai puțin costisitoare decât tratarea complicațiilor tardive, atât din perspectivă medicală, cât și economică. Este esențial de subliniat că obezitatea nu este o alegere și nu este un eșec personal. Este o boală cronică influențată de factori multipli – de la mediu și acces la alimente sănătoase, până la factori biologici și sociali. Stigmatizarea nu ajută, dimpotrivă, descurajează oamenii să caute sprijin medical.
Este timpul ca realitatea medicală să devină prioritate în sistemul de sănătate! Cu ocazia Zilei Mondiale a Obezității, celebrate anual pe 4 martie, Asociația Împreună Împotriva Obezității solicită autorităților dezvoltarea unor programe naționale integrate de prevenție și tratament, facilitarea accesului la terapie medicamentoasă și tratament chirurgical pentru pacienții eligibili și recunoașterea obezității ca boală cronică și includerea ei în programele naționale de sănătate. De asemenea, la fel de importante și necesare sunt combaterea stigmatizării prin educație și comunicare responsabilă precum și investițiile în prevenție, inclusiv promovarea activității fizice și a alimentației echilibrate.
Fiecare persoană care trăiește cu această boală are dreptul la respect, îngrijire adecvată și acces la tratament bazat pe dovezi! Este momentul ca obezitatea să devină vizibilă nu doar în statistici, ci și în prioritățile sistemului de sănătate.
Asociația Împreună Împotriva Obezității
Asociația Împreună Împotriva Obezității a fost înființată în 2023 și este membră a European Coalition for People living with Obesity – ECPO. Prin activitatea sa, oferă persoanelor care trăiesc cu obezitate sprijin pentru un stil de viață sănătos.
