Din cuprinsul articolului
Plămânii reprezintă o parte vitală a aparatului respirator. Sistemul respirator facilitează respirația și este format din două părți: tractul respirator superior, care cuprinde căile respiratorii precum nasul, gura, sinusurile și traheea și tractul respirator inferior, compus din plămâni și bronhii.
O explicație simplă a influenței problemelor dentare asupra aparatului respirator este că atât nasul, sinusurile și traheea, cât și plămânii sunt foarte aproape de gură. Chiar și într-o cavitate orală sănătoasă există o mulțime de bacterii, însă atunci când există inflamații severe ale gingiei și, în special, parodontoză, crește riscul ca bacteriile să fie aspirate în plămâni deoarece pot fi ușor inhalate, conducând la dezvoltarea sau agravarea afecțiunilor respiratorii.
Protezele pot găzdui și ele bacteriile care pot ajunge la plămâni. Acestea nu sunt nici atât de eficiente ca dinții naturali pentru mestecarea alimentelor, crescând riscul înecării și aspirării prin căile respiratorii.
De obicei, plămânii sănătoși au propriile arme de apărare împotriva bacteriilor, însă atunci când sunt probleme preexistente, aceștia nu se mai pot apăra corespunzător și, astfel, crește riscul infecțiilor, exacerbând problemele existente.
Afecțiunile gingiei pot crește inflamația cronică în bolile de plămâni, precum astmul și BPOC, conducând la probleme frecvente și la deteriorarea plămânilor. Pacienții ventilați mecanic își pot înrăutăți și ei starea de sănătate respiratorie, din cauza problemelor de sănătate orală.
„Parodontoza este o boală cronică inflamatorie care are ecou în numeroase părți ale corpului și, inclusiv, asupra aparatului respirator. Bacteriile din cavitatea orală în cazul bolii parodontale pot crește inflamația din interiorul corpului, lucru care poate accentua riscul de a dezvolta boli respiratorii. O igienă orală deficitară și infecțiile dentare netratate pot provoca, astfel, chiar pneumonie sau tulburări pulmonare cronice”, spune Dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală și master în Implantologie Orală și Parodontologie.
Studiile indică o legătură directă între afecțiunile din cavitatea orală și bolile respiratorii, cum ar fi pneumonia, boala pulmonară obstructivă cronică și astmul. Într-un astfel de studiu, s-a constatat la persoanele vârstnice că numărul celor care au dezvoltat pneumonie a fost de 3,9 ori mai mare în rândul persoanelor cu infecție parodontală decât la cei fără aceasta.
Bolile pulmonare și afecțiunile dentare
„Trebuie să fim atenți și la influența inversă, aceea a medicamentației pentru bolile pulmonare, care poate aduce un impact negativ stării de sănătate dentară. Antiinflamatoarele inhalate și medicamentele bronhodilatatoare pot cauza efectul de gură uscată, o condiție propice pentru dezvoltarea cariilor și bolilor gingivale. Candidoza orală este un efect al corticosteroizilor inhalați. Tulburarea echilibrului florei orale este un mediu propice dezvoltării bacteriilor”, completează Dr. Ionuț Leahu.
O îmbunătățire a sănătății orale poate reduce infecția respiratorie. În aceeași măsură, previne și orice risc de dezvoltare a unor afecțiuni, inclusiv respiratorii. Soluția optimă pentru prevenirea acestora este îngrijirea dentară prin spălarea pe dinți de 2 ori pe zi, folosirea aței dentare și dușului bucal, precum și vizita la medicul stomatolog la fiecare 6 luni pentru consult, tratament și curățare profesională prin detartraj, air-flow și periaj profesional. Aceasta previne ca bacteriile să nu se răspândească spre plămâni, susținând sănătatea acestora pe termen lung.
