În urma contestației despuse de procurori împotriva deciziei Tribunalului București de a-l plasa pe Tesloianu în arest la domiciliu, Curtea de Apel a admis arest preventiv.
Medicul Dan Tesloianu a fost arestat preventiv în februarie, fiind acuzat de săvârșirea a 238 de fapte de abuz în serviciu, ca și de complicitate la continuarea executării lcurărilor după dispunerea opririi acestora și luare de mită. El ar fi coordonat refolosirea a 238 de dispozitive cardiace prelevate din cadavre sau de origine necunoscută.
O mare parte dintre intervențiile de introducere a dispozitivelor nu erau necesare, echipa coordonată de Tesloianu consemnând diagnostice fictive sau recomandând medicamente care provocau reacții de natură a conduce la simptomele care ar fi impus implantarea.
„Admite contestaţia formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva încheierii din data de 13 aprilie pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală.
Desfiinţează în parte încheierea din data de 13 aprilie pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penal şi, rejudecând: admite propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive luate faţă de inculpatul Nicola Dan Tesloianu formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Dispune prelungirea măsurii arestării preventive luate faţă de inculpatul Nicola Dan Tesloianu pe o perioadă de 30 de zile, de la 19 aprilie până la 18 mai inclusiv. Definitivă”, se arată în minuta deciziei potrivit Agerpres.
Medicul Dan Tesloianu este acuzat că ar fi extras 238 de dispozitive din cadavre sau a căror sursă de provenienţă nu se cunoaşte, ignorând riscul de a provoca pacienţilor probleme medicale grave sau chiar decesul
„În situaţia de fapt reţinută de procurori, se menţionează că inculpatul şi-ar fi exercitat atribuţiile de serviciu, cu intenţie, în mod defectuos, prin implantarea, în perioada 2017 – august 2022, a unui număr de 238 de dispozitive extrase din cadavre sau a căror sursă de provenienţă nu se cunoaşte, ignorând riscul de a provoca pacienţilor probleme medicale grave sau chiar decesul, procedând astfel la reutilizarea lor, deşi acest lucru este interzis de legislaţia primară.
Totodată, producătorii dispozitivelor medicale consemnează pe ambalajul aparatelor interdicţia reutilizării acestora. Din probele administrate în cauză până în prezent, a rezultat că inculpatul a operaţionalizat o reţea formată din cadre medicale care i-au furnizat dispozitive cardiace implantabile, extrase inclusiv de la pacienţi decedaţi, fără respectarea prevederilor legale şi fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparţinătorilor.
Ulterior, acesta a executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului (în lipsa unor documente de provenienţă) şi, în consecinţă, fără a parcurge fluxul procedural intern, neexistând avize de conformitate din partea Ministerului Sănătăţii, certificate de garanţie şi documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare”, susţin procurorii.
Anchetatorii arată că o mare parte dintre intervenţiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienţi decedaţi, derulate/recomandate de către medic, nu erau necesare, procedându-se la operaţionalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacţii de natură a conduce la simptomatologia specifică.
