Din cuprinsul articolului
Unii oameni, mai ales tinerii, își folosesc corpul ca pe o pânză cu diverse înscrise, desene și simboluri, o practică care a crescut în popularitate în ultimele decenii. Dar încă nu știm prea multe despre consecințele pe termen lung asupra sănătății.
Totuși, se pare că tatuajele pot afecta sistemul imunitar, slăbind apărarea organismului în faţa anumitor infecţii sau tipuri de cancer, avertizează un studiu al Universităţii din Elveţia Italiană (USI) publicat în revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Un grup de cercetători, condus de Santiago F. González de la Institutul de Cercetări Biomedicale, afiliat universităţii, a ajuns la concluzia că, după ce o persoană îşi face un tatuaj, tuşul nu numai că rămâne în piele, ci se şi răspândeşte cu rapiditate în sistemul limfatic. În câteva ore, aceasta se acumulează în cantităţi mari în ganglionii limfatici, organe vitale ale sistemului imunitar.
„În interiorul ganglionilor limfatici, celulele imunitare, cunoscute sub numele de macrofage, capturează în mod activ toţi pigmenţii, declanşând un răspuns inflamator în două faze”, a explicat universitatea elveţiană într-un comunicat.
Cum este afectat sistemul imunitar?
Prima fază acută durează doar aproximativ două zile, dar este urmată de o fază cronică, ce poate dura ani de zile şi este deosebit de îngrijorătoare deoarece sistemul imunitar este slăbit, „putând creşte susceptibilitatea la infecţii şi cancer”. Potrivit studiului, macrofagele nu pot descompune tuşul în acelaşi mod în care ar face-o cu alţi agenţi patogeni, ceea ce duce la moartea acestora, transmite sursa citată de Agerpres.
Această incapacitate este deosebit de pronunţată în cazul tuşurilor roşii şi negre, ceea ce sugerează că acestea ar putea fi mai toxice (aceste două culori şi verdele au fost studiate deoarece sunt utilizate cel mai des la tatuaje). „În consecinţă, cerneala rămâne în ganglionii limfatici, într-un ciclu continuu de captare şi moarte celulară, afectând progresiv capacitatea de apărare a sistemului imunitar”, conchide studiul.
Acest studiu a durat şapte ani, a implicat 12 grupuri internaţionale de cercetare şi a fost finanţat de mai multe organizaţii elveţiene. Unul dintre experimente, care a constat în vaccinarea şoarecilor de laborator, unii cu tatuaje şi alţii fără, a constatat că exemplarele tatuate au dezvoltat mai puţini anticorpi comparativ cu cele netatuate.
Aceste rezultate „stârnesc îngrijorare cu privire la siguranţa tatuajelor”, a subliniat universitatea elveţiană, reamintind că, la nivel mondial, aproape una din cinci persoane se estimează că are cel puţin un tatuaj.
