Sari la conținut

Semnele de alarmă care anunță accidentul vascular cerebral. Toată lumea ar trebui să le cunoască

Romania este printre primele locuri in ceea ce priveste mortalitatea prin accident vascular cerebral. Accidentul vascular cerebral (AVC) sau atacul cerebral apare  cand o parte a creierului nu mai primeste cantitatea de sange necesara si  si de oxigen, cauza putand fi ruperea sau blocarea unuia dintre vasele de sange ce aprovizioneaza creierul.

Accidentele vasculare cerebrare se clasifica in.

  • accidente vasculare ischemice: se produc atunci cand vasul de sange se blocheaza,  de un cheag dezvoltat la nivelul unei artere ce iriga creierul, sau de un cheag care poate se migreze din orice parte a corpului. Este cel mai des intalnit.
  • accidente vasculare hemoragice: se produc la ruperea unui   vas de sange , sangele se acumuleaza si realizeaza compresia tesutului cerebrar din jur. Acest tip de accident cerebral este intalnit mai rar.

Cauzele ce determina aparitia accidentului vascular cerebral.

Printre cauzele care determina instalarea unui accident vascular ischemic se numara:

  • ateroscleroza este principala cauza a stenozarii si obstructiei vaselor cerebrale;
  • embolia vasculara;
  • artrite;
  • traumatisme directe ale vaselor cervicale;
  • compresiuni ale vaselor;
  • tulburari de coagulare ale sangelui;
  • aritmiile cardiace;
  • prolapsul de valva mitrala;
  • infarctul miocardic;
  • unele interventii chirurgicale: pot determina formarea unui cheag de sange, care poate migra si provoca un accident vascular cerebral.

Cauzele ce determina aparitia unui accident vascular hemoragic:

  • hipertensiunea arteriala;
  • anevrismul cerebral: exista oricand riscul ca vasul dilatat sa se rupa;
  • malformatiile vasculare;
  • traumatismele craniene;
  • inflamatia vaselor sanguine;
  • tulburari de coagulare;
  • iradiere in cazul cancerelor localizate la nivelul capului.

Factorii de risc intalniti in cazul accidentelor vasculare cerebrale:

  • varsta: riscul de producere a unui AVC creste odata cu varsta;
  • sexul: barbatii sunt mai frecvent afectati, insa dupa varsta de 75 de ani femeile devin cele la care se intalneste mai frecvent accidentul vascular;
  • hipertensiunea arteriala;
  • diabetul zaharat;
  • diverse afectiuni ale inimii: afectiuni ale valvelor cardiace, cardiomiopatiile , endocarditele, fibrilatiile atrial;
  • afectiunile arterelor coronare: responsabile de aparitia unui accident vascular sau unui infarct miocardic;
  • existenta unui accident vascular cerebral in antecedente, sau prezenta unui AVC in familie;
  • obezitatea;
  • fumatul;
  • diverse medicamente: cum sunt anticonceptionalele orale, anticoagulantele, corticosteroizii;
  • consumul excesiv de alcool;
  • utilizarea drogurilor.

Simptomele unui accident vascular cerebral

Simptomele care apar in cazul unui AVC se instaleaza de obicei brusc, fara avertisment, pot progresa treptat sau dimpotriva sa se agraveze in timp.

Printre simptomele care pot sa apara intr-un accident vascular cerebral se numara:

  • dureri de cap severe,
  • confuzie, ameteli,
  • stare de amorteala,
  • slabiciune,
  • tulburari de mers/vorbire/intelegere/vedere/echilibru,
  • gust anormal,
  • greata,
  • varsaturi,
  • febra,
  • convulsii,
  • inconstienta,
  • coma

Urmarile unui accident vascular cerebral pot varia de la persoana la persoana, unele persoane pot ramane cu diferite tulburari fizice si psihice . Cele mai frecvente probleme ce apar dupa un atac cerebral sunt: tulburarile de memorie/mers/perceptie/comportament/vorbire, dereglari emotionale, incapacitatea de a te alimenta singur.

Cum se poate recunoaste un accident vascular cerebral

Recunoasterea unui AVC se face pe urmatoarele criterii clinice:

  • instalarea rapida (in cateva secunde, minute, ore sau rar in 1-2 zile) a unui deficit neurologic;
  • evolutia tulburarilor care apar spre stabilizare sau spre regresiune;
  • prezenta factorilor de risc.

Stabilirea diagnosticului de accident vascular cerebral

Pentru a stabili diagnosticul  primul pas pe care trbuie sa l faca medicul este sa realizeze o anamneza cat mai amanutita si exacta. Medicul va obtine informatii:  de la bolnav in cazul in care acesta poate comunica, sau de la rude  – cu privire la simptomele prezente, la modul de instalare a suferintei, la factorii de risc prezenti, la afectiunile pe care bolnavul le prezinta sau de care a suferit, la bolile existente in familia bolnavului.

Va efectua un examen fizic al bolnavului si  va recomanda o serie de investigatii pentru a stabili diagnosticul printre care,

  •  CT: permite stabilirea rapida a diagnosticului, ajutand la alegerea celei mai eficiente metode de tratament
  •  IRM (RMN): ajuta ca si CT-ul la stabilirea diagnosticului si tratamentului
  •  ecografia sau ultrasonografia Doppler: permite observarea fluxului sanguin
  •  punctia lombara: este utilizata in cazurile in care se suspecteaza ca exista o hemoragie la nivelul creierului care sa fie responsabila de instalarea unui AVC.
  •  angiograma cerebrala: utila in identificarea unor obstructii ale vaselor cerebrale
  •  electrocardiograma sau monitorizare electrocardiografica Holter in cazul in care se banuieste ca o afectiune cardiaca poate fi cauza AVC-ului.
  •  electroencefalografia (EEG)
  •  analize sanguine: hemoleucograma, glicemia, teste pentru evaluarea functiei rinichilor,ficatului

Tratamentul accidentului vascular cerebral

Daca sunt prezente unele din simptomele unui AVC este foarte important sa apelati de urgenta la ajutor medical pentru ca timpul este esential pentru recuperare.

In cazul accidentelor vasculare cerebrale tratamentul trebuie sa fie facut de urgenta. De accea este foarte important ca bolnavul, familia sau rudele sa recunoasca cat mai precoce semnele si simptomele unui AVC si sa ceara ajutor specializat.

In functie de tipul de accident vascular cerebral, de zona pe care acesta a afectat-o, de rezultatele investigatiilor paraclinice se poate opta pentru:

  • Tratamentul medical sau tratamentul chirurgical.
  • Tratamentul medical se poate administra pacientilor care nu au indicatie chirurgicala sau celor ce refuza interventia chirurgicala:
  • Terapia trombolitica:utilizeaza activatorii plasminogenului, precum streptokinaza
  • Terapia antiagreganta plachetara:Aspirina, Clopidogrel, Dipiridamol,
  • Terapia anticoagulanta:heparina, warfarina
  • Terapia diuretica
  • Tratamentul hipertensiunii arteriale
  • Tratamentul convulsiilor
  • Steroizi
  • Tratamentul febrei
  • Medicatie pentru controlul glicemiei
  • Calmante
  • Tratament chirurgical

In cazul unui AVC hemoragic se incearca controlul sangerarii si scaderea presiunii intracraniene iar daca acest lucru nu reuseste, se apeleaza la o interventie chirurgicala.

Prevenirea aparitiei unui accident vascular cerebrar

Prevenirea aparitiei unui AVC sau a recidivei se face corectand factorii de risc:

  • controlul greutatii corporale;
  • controlul tensiunii arteriale si mentinerea acesteia in limite normale
  • controlul regulat al glicemiei si tratarea diabetului zaharat
  • mentinerea in limite normale a colesterolului, sau administrarea de medicamente ce vor scadea nivelul colesterolului
  • tratarea afectiunilor cardiace
  • renuntarea la fumat sau cel putin reducerea numarului de tigari fumate zilnic
  • efectuarea de exercitii fizice
  • reducerea consumului de alcool
  • evitarea administrarii de anticonceptionale orale
  • evitarea consumului de droguri

Vizitele regulate la medic pot identifica o serie de probleme de sanatate (ateroscleroza) ce nu determina niciun simptom sau determina simptome minime si care ne pot pune in pericol viata. Schimbarea stilului de viata si adoptarea unui stil de viata sanatos protejeaza organismul nu doar de un accident vascular celebrar dar si de alte afectiuni.

Important! Daca sunt prezente unele din simptomele unui AVC este foarte important sa apelati de urgenta la ajutor medical de specialitate pentru ca timpul este esential pentru recuperare.

 

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel