Sfântul Ilie, 20 iulie 2024. Tradiții, obiceiuri și superstiții în această zi de mare sărbătoare

Sfântul Ilie 2024. La data de 20 iulie, creștinii ortodocși sărbătoresc  ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie Tesviteanul. 120.000 de români poartă numele Sfântului Ilie, potrivit statisticilor la nivel național.

Sfântul Ilie este considerat unul dintre cei mai importanți prooroci din Vechiul Testament și  este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă.

Se spune că la naștere tatăl lui Ilie a văzut oameni îmbrăcați în alb învelindu-l în scutece de foc și, după ce i-au pus numele, i-au dat să mănânce o flacără. Încă din copilărie, ținea cu stricteţe poruncile Legii și se ținea în feciorie indiferentă, post neîncetat și rugăciune arzătoare. A activat în Regatul de Nord, în timpul regelui Ahab, scrie crestinortodox.ro.

Sfântul Ilie – Tradiții și obiceiuri

Ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sfântul Ilie, considerat ocrotitorul Forțelor Aeriene Române şi patronul apicultorilor, este sărbătorit prin numeroase tradiţii, mai ales în mediile păstoreşti.

În vechile tradiţii, în ajunul zilei de Sfântul Ilie fetele mergeau seara pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau si se întorceau acasă. Dacă noaptea visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

În dimineaţa zilei Sfântului Ilie se culegeau plante de leac, ca busuiocul, care mai apoi erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot dimineaţa se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duceau ziua busuioc la biserică pentru a fi sfinţit, iar, odată întoarse acasă, îl puneau pe foc şi cenuşa rezultată era folosită în scopuri terapeutice.

Sfântul Ilie este considerat şi patronul apicultorilor. În mod tradițional, mierea de albine e recoltată numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi ca de sărbătoare și ajutaţi de către un copil. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii, gustau din mierea nouă şi dintr-o ţuică îndulcită cu miere.

De ziua Sfântului Ilie, pe 20 iulie, ciobanilor le era permis să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau cadou iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors. În vechime, se obişnuia să se organizeze întâlniri ale satelor de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, târguri, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre.

Merele sunt un simbol al sărbătorii Sfântului Ilie

Până pe 20 iulie nu era permisă consumarea merelor şi nici nu era voie ca aceste fructe să se lovească unul de altul, pentru a nu aduce grindină. Acest obicei este păstrat şi astăzi. În această zi, merele se duc la biserică pentru a fi sfinţite, astfel ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

De asemenea, de Sfântul Ilie se crede că, dacă tună, fructele din livezi vor avea viermi, iar toate alunele vor seca. Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.

În unele zone din țară, dacă de Sfântul Ilie este furtună, oamenii trebuie să înfigă în pământ un toiag cu mâner din metal.

Românii își amintesc şi de sufletele morţilor în ziua Sfântului Ilie, în special de cele ale copiilor. Merele scuturate de către femei erau date pomană copiilor străini, pentru a înveseli spiritele celor morți.

Ce să nu faci de Sfântul Ilie, pe 20 iulie

• Astăzi, pe 20 iulie, nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină).
• În tradiția populară se spune că nu este bine să mănânci mere până la Sfântul Ilie.
• Tot legat de mere se spune că de Sfântul Ilie nu trebuie tăiate cu cuțitul, pentru că astfel va urma o săptămână plină de furtuni și grindină.
• În unele zone din țară, de Sfântul Ilie, apicultorii recoltau mierea din stupi. Această acțiune poartă denumirea de „retezatul stupilor”.
• Potrivit obiceiului, mierea trebuia recoltată numai de către bărbații care erau curați sufletește și trupește, în straie de sărbătoare.
• Bărbații erau ajutați de către un copil, pentru că femeile nu aveau voie să intre în stupină.
• După recoltare, oamenii făceau o masă mare la care invitau rudele pentru a gusta mierea și pentru a se cinsti cu țuică îndulcită cu miere.
• Masa festivă are rolul de a oferi belșug apicultorilor și de a asigura protecție stupilor.
• De Sfântul Ilie, credincioșii pomenesc sufletelor adormiților, în special sufletele copiilor morți.
• Potrivit obiceiului, în dimineața de Sfântul Ilie, femeile trebuie să cheme copiii sub un măr, pe care îl scutură, iar merele care cad se dau de pomană.