miercuri, octombrie 21, 2020

Sfântul Ilie sau sfântul care aduce ploaia este prăznuit la dată fixă, în fiecare an, la 20 iulie. Împreună cu Sfântul Ilie, împarte ziua și Aviația Română. Care este semnificația acestei mari sărbători, pentru creștini, și ce trebuie neapărat evitat în această zi, pentru a fi ferit de necazuri tot restul anului?

Sfantul Ilie este considerat de către credincioși ca fiind făcator de minuni și aducător de ploi în vremuri grele, de secetă.

Citește și:

În tradiția populară, în momentul în care se întâmplă fenomene meteorologice spectaculoase, se spune că, de fapt, Ilie traversează cerul în căruța lui de foc pentru a ne ocroti. Datorită faptului că este unul dintre profeții evrei, Biserica Ortodoxă îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.

Este unul dintre cei mai importanți proroci din Vechiul Testament, celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă.

Citește și:

Sfântul și marele Proroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și închide cerurile, era de origine din Tesvi în Galaad.

Tradiția apocrifă, care a transmis aceste detalii despre nașterea Prorocului, precizează că el era din tribul lui Aaron și deci era preot. Se spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcați în alb învelindu-l în scutece de foc și, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți.

Citește și:

Încă din copilărie, ținea strict toate poruncile Legii și se ținea în permanență în fața lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat și rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul și făcură din el modelul vieții mănăstirești.

Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

În dimineaţa acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.

Pentru a se ține departe de necazuri, creștinii fac acest lucru de sfântul Ilie de zeci de ani. Tradiția lăsată din moși strămoși spune să mergem la biserică în această zi de mare sărbătoare și să oferim cu inima deschisă pomană pentru sufletele celor adormiți. La țară, se fac pachete cu roadele din propria gospodărie.

O superstiție românească spune că este total interzis să lucrezi sau să mănânci mere, pentru a evita grindina, care ar putea fi cât mărul de mare. Însă este bine să dai merele de pomană.

Dincolo de tradiții și superstiții, sfântul Ilie este sărbătoarea care deschide sufletele și aduce ploaia, care spală păcatele și nevoințele. De ziua sfântului ne amintim și de cei plecați, de aceea e important să împărțim bucate în numele lor. Aceste daruri chiar au fost denumite Moșii De Sânt-Ilie, dincolo de Moșii cunoscuți, ai fiecărui anotimp.

La sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină.

După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor.

Conform traditiei, în timpul furtunii de sfântul Ilie sau din preajma sărbătorii, ferestrele și ușile caselor trebuie închise, pentru ca niciun spirit rău să nu poată intra înauntru, iar așa să nu fie trăsnită.

O datină strămoșească spune că în timpul furtunii este bine să îți faci cruce des, deoarece Dumnezeu i-a spus lui Ilie când i-a înmânat biciul să lovească în toate, însă nu și în cruce!

Cine se sărbătorește astăzi

De sfântul Ilie, sunt sărbătoriți cei care poartă numele de Ilie, Iliuță sau Ilinca și derivatele acestora.

Parteneri--