Din cuprinsul articolului
Apneea în somn ar putea crește semnificativ riscul de Alzheimer, accident vascular cerebral și declin cognitiv. Află cum afectează somnul sănătatea creierului, simptomele la care să fii atent și ce opțiuni de tratament există pentru a-ți proteja mintea și corpul.
Legătura dintre apneea în somn și riscul de Alzheimer și AVC
Apneea în somn este o tulburare frecventă, caracterizată prin pauze repetate de respirație în timpul somnului, care duc la întreruperi ale somnului și scăderea nivelului de oxigen în organism.
Deși mulți cred că este doar o problemă de somn, cercetări recente indică faptul că această afecțiune poate avea efecte serioase asupra sănătății pe termen lung, inclusiv asupra creierului.
Un studiu publicat în Neurology a implicat 140 de persoane de vârstă medie spre înaltă fără demență diagnosticată, analizând atât somnul prin poligrafie, cât și imagistica creierului pentru biomarkeri ai sănătății substanței albe. S-a găsit o asociere între apneea de somn, scăderea somnului profund și prezența semnelor asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral și Alzheimer.
Ce se întâmplă în creierul tău dacă ai apnee în somn
Somnul profund, cunoscut și ca somnul cu unde lente, este esențial pentru restaurarea creierului și consolidarea memoriei. Participanții cu apnee severă petreceau semnificativ mai puțin timp în această fază de somn, ceea ce a fost asociat cu mai multe leziuni minore în substanța albă a creierului, similar cu efectele a câțiva ani de îmbătrânire.
Aceste schimbări la nivel cerebral sunt importante deoarece pot fi precursori ai:
- Accidentului vascular cerebral (AVC)
- Boalelor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer
- Declinului cognitiv progresiv
- Hipertensiunii și fibrilației atriale
Studiile arată, de asemenea, că tulburările de respirație din timpul somnului pot influența circulația cerebrală și pot promova inflamația, accelerând astfel deteriorarea vaselor de sânge și funcția neuronală.
Simptomele apneei în somn. Ce să urmărești
Chiar dacă unii pot trece cu vederea simptomele, următoarele semne pot indica un risc crescut:
- Sforăit puternic sau întreruperi ale respirației în somn
- Trezit frecvent cu senzația de sufocare
- Oboseală cronică și somn neodihnitor
- Scăderea capacității de concentrare și memorie
- Durere de cap dimineața
- Uitat frecvent sau schimbări de dispoziție
Un diagnostic corect se poate pune printr-un studiu de somn (poligrafie) sau monitorizare cu oximetru, care măsoară nivelul de oxigen în timpul nopții, potrivit Prevention.
Diagnostic și tratament. Pași pentru protecția creierului
Diagnostic
- Consultă un medic specialist dacă ai simptomele de mai sus.
- Poți face un test de somn într-un laborator sau utilizarea dispozitivelor de monitorizare la domiciliu.
Opțiuni eficiente de tratament
- Terapia cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) – cea mai frecventă și eficientă metodă de tratament.
- Schimbări ale stilului de viață: menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea alcoolului sau sedativelor înainte de culcare și poziții de somn adecvate pot reduce simptomele.
- Monitorizarea pe termen lung și evaluări periodice pentru a observa dacă tratamentul scade riscurile asupra sănătății.
Apneea în somn nu trebuie ignorată ca un simplu „disconfort nocturn”. Noile dovezi arată că aceasta poate fi un factor important în creșterea riscului de boli grave precum Alzheimer și accident vascular cerebral.
Identificarea timpurie, împreună cu tratamentul adecvat, poate proteja nu doar calitatea somnului, ci și sănătatea creierului pe termen lung.
