Sindromul metabolic: ce riscuri implica si cum poate fi prevenit?

Pe măsură ce trec anii, se poate simți că problemele de sănătate continuă să se acumuleze – una după alta.

Poate că a început cu avertismente de precauție din partea medicului dumneavoastră cu privire la glicemia și greutatea dumneavoastră, dar acum există o preocupare oficială cu privire la prediabet și obezitate (în special excesul de greutate la nivelul taliei), precum și tensiunea arterială, nivelul lipidelor sau al colesterolului.

Este menționat termenul de „sindrom metabolic” și imediat te întrebi: Ce este sindromul metabolic?

„Sindromul metabolic, cunoscut și sub denumirea de sindrom de rezistență la insulină sau sindrom X, este o combinație de mai multe afecțiuni care – împreună – cresc riscul unei persoane de a dezvolta diabet și boli de inimă”, spune dr. Karla Saint Andre, endocrinolog la Houston Methodist.

Prevalența sa este în creștere la nivel mondial și aproximativ o treime din populația SUA suferă de sindrom metabolic. Riscul este egal la bărbați și la femei.

Problemele de sănătate incluse în sindromul metabolic

Problemele de sănătate incluse în sindromul metabolic sunt:

• Glicemie crescută (hiperglicemie)
• Excesul de grăsime în jurul taliei (obezitate viscerală)
• Hipertensiune arterială (hipertensiune arterială)
• Nivel ridicat de trigliceride
• Niveluri scăzute de colesterol bun

„Dacă medicul dumneavoastră vă diagnostichează cu sindrom metabolic, este important să luați măsuri. Prin modificări ale stilului de viață și prin medicamente, sindromul metabolic poate fi inversat, reducând riscul de a dezvolta o afecțiune mai gravă”.

Indiferent dacă aveți antecedente familiale de sindrom metabolic sau tocmai ați fost diagnosticat, iată tot ce trebuie să știți pentru a înțelege mai bine această afecțiune și cinci pași pe care îi puteți lua pentru a o preveni sau, eventual, a-l inversa.

De ce este periculos sindromul metabolic?

Sindromul metabolic se caracterizează printr-o stare de rezistență celulară la insulină, un hormon important pentru a transforma zahărul pe care îl consumi în energia necesară pentru a-ți alimenta corpul.

„Printre alte funcții foarte importante, insulina ajută zahărul din sângele să intre în celulele tale, unde este apoi stocat sau transformat în energie.

Dar dacă celulele tale devin mai puțin receptive la insulină, zahărul ajunge mai greu în interiorul celulelor tale, ceea ce duce la niveluri ridicate de zahăr în sângele dumneavoastră”, explică dr. Saint Andre.

Această reacție redusă la insulină duce la inflamație cronică sistemică și poate avea alte efecte dramatice asupra corpului tău, inclusiv:

• Deteriorarea vaselor de sânge
• Creștere în greutate
• Înrăutățirea rezistenței la insulină

„Creșterea în greutate, în special creșterea excesului de grăsime viscerală, agravează și mai mult inflamația, deoarece acest tip de grăsime este, de asemenea, proinflamator”, adaugă dr. Saint Andre.

Sindromul metabolic este asociat cu o gamă largă de boli,

În cele din urmă, sindromul metabolic este asociat cu o gamă largă de boli, inclusiv:

• Diabet de tip 2
• Tensiune arterială crescută
• Obezitatea
• Boala de inima
• Boala ficatului gras
• Litiază biliară
• Sindromul ovarului polichistic (SOP)
• Apnee obstructivă de somn
• Gută

Cum este diagnosticat sindromul metabolic?

Este nevoie de mai mult decât să ai glicemie crescută sau prea multă grăsime abdominală pentru a fi diagnosticat cu sindrom metabolic. Asta pentru că acest sindrom este de fapt un grup de anomalii metabolice și o persoană trebuie să aibă mai multe probleme de sănătate asociate pentru a fi diagnosticată cu el.

Criteriile pentru sindromul metabolic includ:

• Scăderea glicemiei a jeun (nivel ridicat de zahăr din sânge) – 100 mg/dL sau mai mare
• Excesul de grăsime abdominală – un IMC de 30 sau mai mare și/sau circumferința taliei mai mare de 40 inchi pentru bărbați și 35 inci pentru femei
• Hipertensiune arterială – 135/80 mmHg sau mai mare
• Trigliceride crescute – 150 mg/dL sau mai mare
• Niveluri scăzute de lipoproteine de înaltă densitate (HDL), cunoscută și sub numele de colesterol bun – mai puțin de 40 mg/dL pentru bărbați sau mai puțin de 50 mg/dL pentru femei

„Dacă o persoană îndeplinește trei dintre aceste cinci criterii, se consideră că are sindrom metabolic”, spune dr. Saint-Andre.

Este sindromul metabolic reversibil?

Sindromul metabolic în sine ar putea să nu aibă niciun simptom, dar condițiile grave de sănătate care apar în tăcere în acest sindrom pot duce la complicații foarte grave și catastrofale.

De exemplu, simptomele diabetului zaharat pot varia de la incomod (creșterea setei și nevoia de a urina) la mai severe (vedere încețoșată, vindecarea slabă a rănilor și risc crescut de infecții). Și să nu uităm de riscul crescut de boli de inimă, care este principala cauză de deces în S.U.A.

„Există mai mulți factori de risc pentru dezvoltarea sindromului metabolic, dintre care mulți sunt modificabili – făcând posibilă fie prevenirea, fie inversarea acestui sindrom dacă nu s-a produs încă leziuni celulare permanente”, explică dr. Saint Andre.

Totuși, dr. Saint Andre adaugă că, dacă în familia ta apar mai multe afecțiuni asociate acestui sindrom, precum diabetul de tip 2 sau obezitatea, va trebui să te străduiești mai mult pentru a o preveni decât cineva care nu are o predispoziție genetică.

Și, dacă aveți deja leziuni semnificative ale inimii, vaselor de sânge și altor organe, sindromul metabolic este mult mai greu de inversat.

„De aceea este extrem de important să prevenim sindromul metabolic sau să căutați un tratament cât mai devreme posibil dacă este deja prezent”, spune dr. Saint Andre.

Dacă medicul dumneavoastră vă avertizează sau diagnostichează sindromul metabolic, luați în considerare acești pași importanți pentru prevenirea sau inversarea acestuia:

• Slăbiți și/sau mențineți o greutate sănătoasă
• . Mânca sănătos
• Mișcă-te mai mult, stai mai puțin
• Cunoaște-ți istoricul medical familial
• Fii la curent cu sănătatea ta

Dacă sunteți diagnosticat cu sindrom metabolic, medicul dumneavoastră vă poate trimite la un specialist, cum ar fi un endocrinolog – un medic specializat în tulburări endocrine, cum ar fi diabetul – sau un cardiolog.

Asigurați-vă că vă consultați în mod regulat medicul sau specialistul, luați orice medicamente pe care acesta le poate prescrie și continuați să faceți alegerile de stil de viață de mai sus, astfel încât să vă puteți asigura că starea dumneavoastră este cât mai bine gestionată posibil”, spune dr. Saint Andre.