Din cuprinsul articolului
Laptele, smântâna, ouăle şi zahărul sunt principalele ingrediente care se găsesc în compoziţia îngheţatei. Alături de acestea sunt adăugate fructe sau anumite arome, ceea ce face ca produsul să fie bogat în calciu, vitaminele A şi D, fosfor şi fier, acesta din urmă benefic în special pentru femei. Printre alte proprietăţi, calciul are şi un rol important în împiedicarea depunerii grăsimilor, iar faptul că îngheţata e atât de rece obligă corpul să consume mai multe calorii pentru digestie.
Ca să vă bucuraţi de calităţile nutriţionale ale acestui produs, citiţi cu atenţie etichetele sortimentelor din comerţ şi evitaţi-le pe cele care au multe chimicale. Ca regulă însă, cea mai bună este cea pe care v-o preparaţi acasă.
Valoarea nutriţională, calculată la 100 de grame, este, în general, de 4,5% proteine, 12% grăsimi şi 20% zahăr, însă depinde de conţinut. De exemplu, o îngheţată de fructe va avea mai puţine proteine decât una cremoasă, de frişcă. Dintre acestea, însă, prima este mai bună deoarece are mai multe vitamine şi minerale şi mai puţine grăsimi.
Reguli
Regimul este hipocaloric, asigură 1.200-1.300 de calorii zilnic şi vă ajută să pierdeţi până la două kilograme pe săptămână. În plus, este ideal în special în orele prânzului, când vi se face foame, iar temperaturile sunt mai ridicate, deoarece vă taie senzaţia de foame şi vă răcoreşte.
Nu există contraindicaţii (cu excepţia celor care suferă de diabet) şi nu veţi simţi frustrarea de a vă lipsi de cel mai delicios desert pe care vi-l puteţi oferi acum.
– Un lucru foarte important este să mâncaţi la restul meselor multe fibre, pentru că alimentele congelate sunt sărace în acestea.
– Pentru a evita pierderile de vitamine şi minerale este de preferat să gătiţi cât mai simplu (la grătar, pe plită sau la abur)
– Consumaţi, cât de des puteţi, legume proaspete, mai ales că anotimpul vă permite.
– Puteţi consuma până la trei linguri cu ulei extravirgin de măsline, zilnic.
– Aveţi voie două linguri cu zahăr pe zi. Acesta poate fi folosit pentru a îndulci cafeaua ori ceaiurile.
– Sucul de lămâie, oţetul de mere şi condimentele pot fi consumate fără nicio restricţie de cantitate.
– Beţi cel puţin doi litri de apă pe zi.
Meniu
Luni
Mic dejun: cafea sau ceai şi o felie de pâine prăjită pe care puteţi pune o lingură cu gem neîndulcit.
Gustare: o piersică.
Prânz: îngheţată.
Gustare: o piersică.
Cină: 100 de grame de paste sau spaghete, preparate cu fructe de mare, 100 de grame de carne de vită la cuptor şi 200 de grame de salată cu morcovi, castraveţi, ardei şi roşii.
Marţi
Mic dejun: cafea sau ceai şi o felie de pâine prăjită cu gem neîndulcit.
Gustare: trei-patru caise.
Prânz: îngheţată.
Gustare: trei-patru caise.
Cină: orez şi salată de roşii.
Miercuri
Mic dejun: cafea sau ceai, cu o felie de pâine prăjită şi gem neîndulcit.
Gustare: trei-patru prune.
Prânz: îngheţată.
Gustare: trei-patru prune.
Cină: 100 de grame de paste cu usturoi şi ulei de măsline, 100 de grame de şuncă slabă şi 200 de grame de salată de roşii, castraveţi şi ceapă.
Joi
Mic dejun: ceai sau cafea cu o felie de pâine prăjită şi gem neîndulcit.
Gustare: un măr mare.
Prânz: îngheţată.
Gustare: un măr mare.
Cină: un bol cu dovlecei pasaţi, 150 de grame de pui la grătar şi 200 de grame de salată verde cu roşii.
Vineri
Mic dejun: ceai sau cafea cu o felie de pâine prăjită şi gem neîndulcit.
Gustare: trei-patru prune.
Prânz: îngheţată
Gustare: trei-patru prune.
Cină: doi cartofi copţi în coajă, 200 de grame de fructe de mare cu vinete şi ardei la grătar.
Sâmbătă
Mic dejun: ceai sau cafea cu o felie de pâine prăjită şi gem neîndulcit.
Gustare: o pară.
Prânz: îngheţată.
Gustare: o pară.
Cină: salată de paste (80 de grame de paste, 50 de grame de mozzarella, două roşii tăiate şi o lingură cu capere) şi un piept de pui la grătar.
Duminică
Mic dejun: ceai sau cafea cu o felie de pâine prăjită şi gem neîndulcit.
Gustare: 100 de grame de zmeură.
Prânz: îngheţată.
Gustare: 100 de grame de zmeură.
Cină: 200 de grame de pizza Margherita şi 50 de grame de păstăi verzi, fierte sau preparate la abur.
