Somnul liniștit este esențial pentru o sănătate bună, fizică și mentală. De aceea, vrem să atragem atenția asupra importanței unui somn liniștit, mai ales că pe 13 martie este Ziua Mondială a Somnului.
Tulburările respiratorii în somn, asociate cu risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare sau depresie! Cât este de important un somn liniștit
13 Martie 2020 ziua conștientizării importanței somnului. Tulburările respiratorii care nu ne lasă să dormim
De Ziua Mondială a Somnului, Dr. Ioan Bulescu, Medic Specialist ORL – cu competențe în Somnologie la Clinica Medicum atrage atentia asupra tulburările respiratorii în somn care au o prevalență din ce în ce mai crescută, în special în populația adultă, ceea ce constituie o problemă globală, acestea fiind asociate cu un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, modificări în metabolismul glucozei, dar și depresie și accidente rutiere cauzate de somnolența diurnă.
”Tulburările respiratorii în somn reprezintă un grup de boli caracterizate prin respirație anormală în timpul somnului. De multe ori, respirația anormală este determinată de îngustarea sau obstrucția completă a căilor respiratorii. Tulburările respiratorii variază între obstrucții parțiale intermitente (sforăit), până la obstrucții complete repetitive asociate cu episoade de scădere a saturației în oxigen (apnee obstructivă în somn). Din același grup de boli fac parte apneea centrală în somn și sindromul de obezitate-hipoventilație.” Dr Ioan Bulescu, Medic Specialist ORL – competențe în Somnologie, membru în American Academy of Sleep Medicine.
Majoritatea tulburărilor respiratorii în timpul somnului sunt asociate cu treziri sau microtreziri care determină somnolență în timpul zilei, datorate de fragmentarea excesivă a somnului.
Conform http://www.worldsleepday.org/, un somn bun este definit de trei factori:
- durată, care trebuie să îi permită persoanei să se odihnească suficient în timpul somnului şi să fie alert a doua zi;
- continuitate, adică somn neîntrerupt;
- profunzime, altfel încât să înlesnească refacerea fizică şi psihică.
Una dintre cele mai frecvente este Sindromul de apnee obstructivă în somn este o patologie tratabilă, însă mult subdiagnosticată. Statistic este considerat că între 3-10% din bărbații de vârstă medie și între 2-5% din femei suferă de un grad de apnee în somn. Factorii de risc pentru apneea în somn sunt obezitatea, vârsta peste 40 de ani, sexul masculin, dar și unele caracteristici anatomice individuale. În legătură cu obezitatea, s-a dovedit că o creștere cu 10% a masei corporale determină o creștere cu 30% a Indicelui de Apnee-Hipopnee (scorul care calculează severitatea sindromului de apnee în somn după poligrafie sau polisomnografie).
Manifestările clinice sunt prezente atât în timpul nopții cât și în timpul zilei. În timpul nopții pacienții sforăie zgomotos, au episoade de oprire a respirației, se trezesc frecvent, uneori cu senzație de sufocare. Manifestările din timpul zilei sunt determinate de somnul neodihnitor și cuprind somnolență excesivă, tulburări de concentrare, pierderi de memorie și/sau iritabilitate.
Consecințele sindromului de apnee în somn sunt multiple, determinate de scăderile repetate ale concentrației în oxigen, variațiile de puls dar și de fragmentarea somnului și de tulburările hormonale pe care le poate determina. Sindromul de apnee în somn este considerat factor de risc independent pentru dezvoltarea hipertensiunii arteriale, fiind asociat cu un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, modificări în metabolismul glucozei, dar și depresie și accidente rutiere cauzate de somnolența diurnă.
Un studiu din 2018 din Sleep Review Magazine concluzionează că la nivel mondial sunt 936 milioane de oameni care suferă de apnee în somn, însă mare parte din ei (aprox. 80%) rămân nediagnosticați.
”Așadar, diagnosticul tulburărilor respiratorii în somn se face printr-un test nocturn, poligrafie ventilatorie nocturnă sau polisomnografie, care ar trebui să fie recomandat de un medic specialist în somnologie. Această investigație obiectivează diagnosticul diferitelor afecțiuni respiratorii în somn fiind baza soluțiilor de tratament.
Variantele de tratament pentru sindromul de apnee în somn sunt multiple, și ar trebui să fie individualizate pentru a avea rezultatele cele mai bune. Prima soluție de tratament, și cea mai eficientă, este cea cu presiune pozitivă (PAP – positive airway pressure). Dacă această variantă nu este necesară, eficientă, sau nu este acceptată de pacient, celelalte soluții sunt cele chirurgicale sau cu dispozitive de avansare mandibulară, uneori asociate cu scădere ponderală, schimbarea poziției somnului, etc. Scopul oricărei soluții de tratament este de a menține o respirație și o saturație în oxigen constante, de a aboli sforăitul și de a reduce somnolența din timpul zilei.” Dr Ioan Bulescu, Medic Specialist ORL – competențe în Somnologie
”Deoarece tulburările de respirație în somn au o prevalență ridicată în special în populația activă, consider că este importantă conștientizarea acestora și necesitatea diagnosticului și a inițierii tratamentului. De asemenea este important ca pacienții să înțeleagă beneficiile tratamentelor eficiente, dar și riscurile potențiale ale lipsei de tratament”, adaugă medicul.
Clinica Medicum în parteneriat cu Air Liquide VitalAire România organizează, vineri, 13 martie 2020 o zi de evaluare GRATUITĂ pentru Apneea în Somn. Mai multe detalii pe site-ul clinicii.
