Din cuprinsul articolului
Doar 1 din 4 români consideră că sistemul de sănătate oferă servicii de bună calitate. Tot mai mulţi, cred că sistemul de sănătate este suprasolicitat, că accesul la servicii medicale este greoi, iar preocupările legate de bolile cronice sunt în creştere.
Un sondaj internaţional oferă o radiografie a modului în care populaţia vede funcţionarea serviciilor medicale şi riscurile de sănătate care vor conta tot mai mult în anii următori, inclusiv obezitatea şi soluţiile moderne de control al greutăţii.
Cea de-a 7-a ediţie a raportului global Ipsos Health Monitor 2025, realizat în 30 de ţări, inclusiv România, a analizat percepţiile populaţiei asupra calităţii sistemelor de sănătate, principalele probleme resimţite şi nivelul de informare despre noile direcţii şi tratamente care apar în domeniul sănătăţii.
Concluziile includ un capitol dedicat gradului de conştientizare a tratamentelor de tip GLP-1 pentru pierderea în greutate – medicamente care mimează acţiunea unui hormon intestinal implicat în reglarea apetitului şi a glicemiei.
Doar 25% dintre români consideră că sistemul de sănătate oferă servicii de bună calitate
Datele arată o nemulţumire evidentă a românilor faţă de serviciile medicale: doar 25% dintre respondenţii din România consideră că sistemul de sănătate oferă servicii de bună calitate. În acelaşi timp, 70% percep sistemul ca fiind suprasolicitat, iar 76% cred că mulţi cetăţeni nu îşi permit îngrijiri medicale de calitate.
Percepţia privind evoluţia pe termen scurt rămâne pesimistă sau inertă: aproximativ 6 din 10 participanţi la studiu se aşteaptă ca sistemul de sănătate să rămână la fel în următorii ani.
Între problemele concrete identificate de respondenţi se disting costul tratamentului (44%), birocraţia (32%), accesul întârziat la tratament (29%), deficitul de personal medical (26%) şi calitatea slabă a tratamentelor (25%). Ansamblul acestor răspunsuri sugerează că presiunea financiară, dificultăţile administrative şi timpii de aşteptare sunt percepute ca bariere majore care afectează atât experienţa pacientului, cât şi încrederea în sistem.
În paralel, studiul surprinde o preocupare în creştere pentru obezitate. Deşi în prezent doar 2 din 10 respondenţi consideră obezitatea o problemă majoră, 6 din 10 cred că aceasta va deveni o provocare semnificativă în viitor. În acest context, 30% dintre români au auzit despre tratamentele de tip GLP-1 destinate scăderii în greutate, un nivel de informare mai redus decât în Polonia (41%), dar mai mare decât în Ungaria (19%). Rezultatele indică faptul că obezitatea începe să fie anticipată ca risc major de sănătate publică, însă cunoaşterea opţiunilor terapeutice moderne rămâne limitată.
În ceea ce priveşte principalele îngrijorări legate de sănătate, românii plasează pe primele locuri cancerul (53%) şi stresul (38%), urmate la distanţă de sănătatea mintală (21%), obezitatea (20%) şi consumul de droguri (20%).
Cancerul şi stresul, principalele temeri ale românilor
Comparativ cu media globală, respondenţii din România se declară mai îngrijoraţi de cancer şi stres, în timp ce preocuparea pentru sănătatea mintală este mult mai scăzută.
„În România, percepţia asupra sistemului de sănătate este marcată de neîncredere şi frustrare. Doar un sfert dintre cei intervievaţi consideră că beneficiază de servicii medicale de calitate, iar majoritatea cred că sistemul este suprasolicitat şi inaccesibil pentru mulţi. În acelaşi timp, obezitatea începe să fie recunoscută ca o provocare majoră pentru viitor, însă nivelul de informare privind soluţiile moderne, precum tratamentele GLP-1, rămâne scăzut.
Este esenţial ca autorităţile şi profesioniştii din domeniul sănătăţii să acţioneze nu doar pentru îmbunătăţirea infrastructurii medicale, ci şi pentru educarea publicului cu privire la opţiunile terapeutice disponibile”, a declarat Irina Nicolaescu (Aldeşiu), Client Director la Ipsos România.
Studiul s-a bazat pe interviuri online cu 23.172 de persoane cu vârste între 16 şi 74 de ani, din 30 de ţări, desfăşurate în perioada 22 iulie–8 august 2025; datele au fost ponderate demografic pentru fiecare ţară, iar eşantionul din România a inclus 500 de respondenţi.
