Sosurile sunt una dintre plăcerile tale vinovate? Un studiu arată câte substanțe nocive conțin, soluție de dezghețat șosele și zahăr din abundență

Sosurile sunt una dintre plăcerile tale vinovate? Un studiu arată câte substanțe nocive conțin, soluție de dezghețat șosele și zahăr din abundență
Sosurile sunt una dintre plăcerile tale vinovate? Un studiu arată câte substanțe nocive conțin, soluție de dezghețat șosele și zahăr din abundență

Sosurile sunt adesea, pentru multe persoane, elementul care desăvârșește un fel de mâncare. Nicio problemă, dacă sunt făcute în casă. Ce pericole pândesc însă dacă le cumpărați din comerț? 155 de sosuri analizate de APC!

Sosurile din fast-food-uri sunt soluţii chimice, avertizează APC!

  • Sos de usturoi cu 1% usturoi deshidratat şi 7 substanţe chimice
  • Sos barbeque cu aromă de afumatură şi 10 linguriţe de zahăr
  • Sos pentru grătar cu aromă de fum şi 8 linguriţe de zahăr
  • Sos de peşte cu o pătrime sare
  • Sos de maioneză cu 11 aditivi alimentari
  • Un sfert din sosurile de maioneză analizate conţin câte 7 substanţe chimice
  • 8 din 10 sosuri de maioneză conţin între 5 şi 11 substanţe chimice
  • Sos de maioneză cu 0,1% praf de gălbenuş de ou
  • Gălbenuşul de ou din sosurile de maioneză nu depăşeşte 5%
  • 7 din 10 sosuri de maioneză conţin EDTA
  • Sos salată cu aromă de iaurt şi EDTA
  • Sos mexican cu aromă de fum şi extract de drojdie
  • Sos Taco Salsa cu soluţie de dezgheţat şosele
  • Sos de ciuperci cu extract de ciuperci, extract de legume şi arome
  • Sos ţigănesc cu zaharinat de sodiu, îndulcitor sintetic de 500 de ori mai dulce decât zahărul
  • Sos vânătoresc cu pulbere de praz
  • Sos cu aromă de hrean şi zaharinat de sodiu
  • Sos Andalouse cu aromă de ardei şi 1% praf de ou
  • Sos iute cu aromă de ardei iute şi conservanţi
  • Un sfert din sosurile de roşii nu conţin aditivi alimentari
  • 8 din 10 tipuri de ketchup sunt realizate din pastă de tomate
  • Ketchup cu aromă de tomate, sucraloză şi conservanţi
  • Sos de roşii cu monoglutamat de sodiu şi sare de lămâie
  • Jumătate din ketchup-urile/sosurile de roşii analizate conţin câte 2 tipuri de conservanţi
  • 2 din 10 tipuri de ketchup conţin câte 6 aditivi alimentari
  • Sosurile de soia sunt soluţii de saramură cu gust de soia
  • Jumătate din sosurile de soia analizate conţin între 16,5% şi 22,3% sare
  • Sos de soia cu 10 linguriţe de zahăr
  • Sos de soia cu proteină hidrolizată din soia
  • Sos de soia cu 3 potenţiatori de gust şi aromă

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul a 155 de sosuri comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”.

Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Experții APC au analizat conţinutul a 31 sosuri de maioneză, 33 sosuri de roşii, 20 sosuri de soia, 7 sosuri de usturoi şi 64 de alte tipuri de sosuri (sos wasabi, sos bechamel, sos aromatic, sos barbeque, sos remoulade, sos curry, sos pentru salată, sos mexican, sos de măsline şi capere, sos cocktail, sos pentru hamburger, sos Taco Salsa, sos Aioli, sos pe bază de lapte integral şi făină de grâu, sos de ciuperci, sos aromatic japonez cu susan, sos cu măsline, sos cu piper, pesto italian cu condimente, pesto cu nuci şi ardei, sos pesto cu busuioc, sos pesto basillico cu brânzeturi, sos de miere cu usturoi, sos cu hrean şi smântână, sos cu ton şi capere, sos de ardei iute verde, sos de ardei iute roşu, sos samurai, sos chilli cu lămâie, sos pentru paste cu ceapa roşie şi rozmarin, sos ţigănesc, sos pentru grătar, sos tartar, sos roşu pentru friptură, sos indian, sos de muştar, sos Salsa, sos chilli dulce pentru pui, sos de soia cu usturoi şi ghimbir, sos pentru grătar cu muştar şi miere, sos de peşte, sos salată cu iaurt şi leurdă, sos kebab, sos cremos pentru cartofi, sos pentru hot-dog, sos cu arpagic, sos dulce acrişor, sos chilli mayo, sos iute, sos chilli foarte picant, sos picant, sos bolognese, sos chinezesc, sos cu carne şi ciuperci, sos de chilli dulce, sos cu stridii şi ceapă verde, sos vânătoresc, sos pentru paste cu roşii cherry întregi şi măsline, sos Tahini, sos cu aromă de hrean, sos rodii pentru salată, sos de peşte, sos picant cu chilli şi soia, sos worchester).

Informațiile care abundă în sursele consultate de majoritatea consumatorilor (Internet, reviste și magazine, presa de toate categoriile) conțin copioase sfaturi, îndrumări, avertizări în legătură cu sosurile bune și sosurile rele. Sunt considerate bune cele sărace energetic, cu multe vitamine, preparate înainte de consum din ingrediente naturale și proaspete. Sunt rele toate sosurile excesive energetic (peste 250-300 kcal/100 g; multe maioneze au circa 700 kcal /100 g), cu mult zahăr, cu multă sare (două linguri din cutare sos pentru salate conțin aproximativ 500 mg de sodiu, adică o treime din cantitatea zilnică recomandată de sodiu), cu foarte multe  adaosuri (pentru menținerea aspectului atractiv, generatoare de apetit, conservante etc.); acestea, îndeosebi când se învechesc, devin agresive pentru organism, provocând alergii, disfuncții metabolice și endocrine, dezechilibrarea masei corporale și numeroase alte efecte nedorite.

„Sosurile realizate după reţete tradiționale au foarte puține ingrediente în comun cu sosurile realizate în sistem industrial. Sosurile din comerţ, în marea lor majoritate, sunt realizate din apă, cantităţi infime de ingrediente naturale, uleiuri vegetale, extracte vegetale, proteine vegetale şi animale, amidonuri, acid citric, conservanți, coloranţi, EDTA și arome.

Aromele sintetice sunt nelipsite din sosurile industriale, în cele mai multe cazuri, acestea apar menţionate pe etichetă cu denumirea generică de arome. Aromele artificiale nu sunt altceva decât un amestec de substanţe chimice folosite pentru a imprima produsului respectiv aroma ingredientului principal, care se foloseşte într-o cantitate infimă. Dintre aromele artificiale regăsite în sosurile analizate menţionăm: aromă de afumatură, aromă de fum, aromă de paprika, aromă de tomate, aromă de iaurt, aromă ardei iute etc.

La majoritatea sosurilor industriale întâlnim şi ingrediente sub forma de extract, respectiv de pudră/praf, cum ar fi: extract de anșoa, extract de drojdie, extracte de legume, extract de ciuperci, praf de usturoi, pudră de paprika, praf de ceapă, pulbere de praz etc.

Cei care încă mai au dubii în ceea ce priveşte impactul unor sosuri industriale asupra sănătăţii lor, ar trebui să găsească un răspuns la întrebarea despre cât de sănătos poate fi un sos pe eticheta căruia apare menţiunea „După deschidere se păstrează la frigider şi se consumă în maxim 3 luni”. Având în vedere compoziția predominant chimică a acestor produse nu recomand folosirea lor în alimentația destinată copiilor, femeilor însărcinate și a persoanelor cu probleme grave de sănătate. Alegerea unui anumit sos nu este un lucru aşa de greu, dacă încercăm să înţelegem importanţa acestuia pentru anumite feluri de mâncare. Sosurile pentru mâncăruri sunt precum “cireaşa de pe tort”!”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.

6 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook