Din cuprinsul articolului
Călimănești-Căciulata, cea mai cunoscută stațiune balneoclimaterică de pe Valea Oltului, este singura din România în care un împărat al Franței a urmat, la recomandarea unui medic român, o cură de apă minerală pentru o boală gravă.
Napoleon al III-lea a băut în 1869 apă de la Izvorul nr. 1 Căciulata, îmbuteliată și trimisă prin poștă la Paris, pentru a-și trata o afecțiune renală și hepatică. În 2026, pensionarii români pot ajunge în aceeași stațiune cu bilete CNPP, iar costul integral al unei serii de 16 zile pornește de la 3.480 de lei.
De la călugării de la Cozia la Expoziția de la Bruxelles
Izvoarele de la Călimănești-Căciulata sunt menționate documentar încă din 1388, în timpul lui Mircea cel Bătrân. Călugării Mănăstirii Cozia au construit aici o bolniță medievală folosită, printre alții, de Mircea cel Bătrân și de Matei Basarab. Primul document medical care atestă existența apelor sulfuroase aparține preotului Gavril, care scrie în „Viața patriarhului Nifon” că „acolo cura piatra pucioasă”.
Cercetarea științifică modernă a apelor începe în 1827, cu studiile doctorului Karl Anton Heitzmann. În 1854, medicul francez Joseph Caillat studiază compoziția izvoarelor, iar un an mai târziu Carol Davila, fondatorul școlii medicale moderne din România, îi recomandă lui Napoleon al III-lea o cură cu apele de la Căciulata. Împăratul francez folosește apa de la Izvorul nr. 1 pentru o boală hepatică și renală — apa era îmbuteliată și trimisă prin poștă la Paris.
În 1873, apele de la Călimănești-Căciulata sunt prezentate la Expoziția Internațională de la Viena. În 1893 primesc Diploma Grand Prix și medalia de aur la Expoziția Internațională de produse alimentare și ape minerale de la Bruxelles. Între 1882 și 1884 se construiește primul stabiliment balnear, iar stațiunea atinge în perioada interbelică un trafic de peste 30.000 de vizitatori anual. Printre cei care au lăsat mărturie că au băut apă de la Căciulata se numără și împăratul austro-ungar Franz Joseph, președintele Franței Emil Loubet, Mihai Eminescu și Octavian Goga.
Cele 15 izvoare și afecțiunile pe care le tratează
Călimănești-Căciulata dispune de 12 izvoare atermale și 3 izvoare termale, cu ape sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice și magneziene. Temperatura apelor termale ajunge până la valori care permit folosirea lor atât în cură externă (băi, dușuri, bazine), cât și în cură internă (ape de băut, inhalații, aerosoli).
Conform Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, apele de la Călimănești-Căciulata sunt indicate în:
- afecțiuni digestive — gastrite cronice, colite, ulcer, tulburări funcționale;
- afecțiuni hepato-biliare — hepatită cronică, colecistită cronică, dischinezie biliară;
- afecțiuni renale și ale căilor urinare — litiază renală, pielonefrită cronică;
- afecțiuni metabolice și de nutriție — diabet zaharat, obezitate, gută;
- afecțiuni reumatismale degenerative și inflamatorii;
- afecțiuni ginecologice cronice.
Cura internă cu apă minerală (crenoterapia) se face sub supraveghere medicală. Dozajul și intervalul între prize variază în funcție de afecțiune. Contraindicațiile principale, conform ghidului clinic emis de Ministerul Sănătății în 2020, includ bolile acute febrile, infarctul miocardic recent, hipertensiunea arterială necontrolată, tumorile maligne, tuberculoza activă și sarcina avansată.
Ce proceduri găsești în baza de tratament
Baza de tratament din stațiune are un bazin descoperit cu apă termală sulfuroasă pentru afecțiuni reumatismale, buvete pentru cura internă, instalații pentru hidroterapie (băi galvanice, dușuri subacvale, băi de sulf, băi cu dioxid de carbon), electroterapie (curenți diadinamici, ultrasunete, magnetodiaflux, unde scurte), bazine cu apă termală pentru kinetoterapie, împachetări cu parafină, secție de acupunctură, reflexoterapie și saună.
Bilete de tratament CNPP 2026 pentru Călimănești-Căciulata
Pentru 2026, Casa Națională de Pensii Publice a aprobat aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear, cu 15.000 mai puține decât în 2025, conform HG 223/2026. Costul integral al unei serii de 16 zile (dintre care 12 zile de tratament efectiv) pornește de la 3.480 de lei și ajunge la 3.886 de lei, pentru cazare în hoteluri de 2 sau 3 stele. Pensionarul plătește 50% din pensia brută, fără a depăși costul integral al biletului.
Complexul Balnear Cozia, care administrează hotelurile Cozia, Oltul și Căciulata, și Hotel Central se numără printre unitățile unde pensionarii pot ajunge cu bilete CNPP. Hotelul Căciulata a fost renovat integral, iar Hotel Cozia a redeschis camerele modernizate în iunie, potrivit paginii oficiale a complexului.
Prima serie de bilete pentru 2026 a plecat la sfârșitul lunii aprilie — cu aproape trei luni întârziere față de calendarul obișnuit. Cererea pentru Călimănești-Căciulata este tradițional mare, iar repartizarea se face în funcție de punctajul individual (categoria de pensie, venituri, istoricul biletelor primite). Pensionarii depun cerere la casa teritorială de pensii, cu talonul de pensie, biletul de trimitere de la medicul de familie sau specialist și declarația pe propria răspundere privind veniturile din alte sisteme.
Pachete private: cât costă un sejur cu tratament
Pentru cei care nu obțin bilet CNPP, Hotelul Traian din Căciulata oferă pachete de tratament cu intrare duminica — 6 zile cazare single, pensiune completă, consultație medicală și 4 proceduri pe zi de la 1.476 de lei, valabil în perioada ianuarie–aprilie 2026. Accesul la zona SPA (saună finlandeză, hammam, jacuzzi, salină cu sare de Himalaya și Praid, bazin cu apă termală) costă suplimentar aproximativ 35 de lei pentru 3 ore.
Ce poți vedea în zonă
Stațiunea este așezată pe malul drept al Oltului, la 18 km de Râmnicu Vâlcea, între Munții Cozia și Defileul Oltului. Aerul este puternic ionizat negativ, iar clima blândă permite tratament pe tot parcursul anului. În apropiere se află Mănăstirea Cozia (ctitoria lui Mircea cel Bătrân, 1388), Mănăstirea Turnu, Parcul Național Cozia și Aqua Park Cozia — pentru familiile cu copii.
