Din cuprinsul articolului
Fondul termal al stațiunii are un caracter distinctiv și de neegalat, atât în țară, cât și în întreaga Europă, deoarece cuprinde o multitudine de izvoare diverse pe o suprafață relativ limitată. Aceste izvoare variază în ceea ce privește compoziția, concentrația, complexitatea chimică și efectele terapeutice.
Situată pe versantul estic al Carpaților Orientali, de-a lungul văii râului Slanic, stațiunea se află într-o regiune împodobită cu păduri de fag și brad. Se află la o distanță de 18 km de orașul Târgu Ocna. Un parc natural mare, amenajat cu gust, conferă stațiunii un farmec unic.
Stațiunea balneoclimaterică Slanic-Moldova, căci despre ea este vorba, este o stațiune balneară cu caracter permanent, Stațiunea este renumită pentru climatul temperat și pentru un aer excepțional de curat. Slănic-Moldova s-a remarcat de-a lungul timpului cu izvoarele sale minerale curative, ale căror calități au fost validate prin dobândirea a numeroase distincții internaționale.
Această staţiune este botezată: „Perla Moldovei”, are amenajate mofete pentru a se putea folosi în scop terapeutic gazul natural mofetic la izvoarele 3 şi 11 cu provenienţă legată de fenomenele vulcanice din Munţii Harghita.
Istoria stațiunei balneare Slănic Moldova
Localitatea este atestată documentar din anul 1755. Izvoarele de ape vindecătoare din această stațiune au fost descoperite din anul 1801.
În 1827 a fost construit primul stabiliment balnear unde boierii moldoveni veneau să facă băi (a fost distrus în timpul Primului Război Mondial și ulterior reconstruit).
În scurt timp, izvoarele minerale din Slănic Moldova au devenit cunoscute și căutate.
În anul 1832 au fost făcute primele analize chimice ale apelor, iar în anul 1877 s-au înființat primele instalații balneare.
Afecțiunile ce pot fi tratatate în stațiunea balneară Slănic Moldova
- gastrite cronice hiperacide, hipoacide
- ulcere gastrice
- afecţiuni duodenale
- afecţiuni hepatobiliare( colecistite, dischinezii biliare)
- afecţiuni de nutriţie
- afecţiuni ale rinichilor şi ale căilor urinare
- afecţiuni cardiovasculare
- afecţiuni ale nervilor periferici
- afecţiuni post-traumatice
- nevroze astenice
- boli reumatismale degenerative şi diartritice
- afecţiuni respiratorii(astm alergic, rinosinuzite cronice)
- afecţiuni ginecologice
- afecţiuni asociate
Resursele de tratament
- Apele minerale bicarbonate, carbogazoase, sodice, hipertonice, hipotonice.
- Microclimat de salină, gaz de mofetă, bioclimat de odihnă, relaxare.
Apele minerale de la cele peste 20 de izvoare se clasifică, din punct de vedere al compoziției chimice, în următoarele grupe, potrivit Statiuni balneare:
- ape minerale clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate (izvoarele 1 bis, 3, 6, 8, 10, 12, 13, 14, 15);
- ape minerale alcaline, clorurosodice, carbogazoase, hipotone (izvorul Ciunget);
- ape minerale alcaline, slab feruginoase, hipotone (sondele 1 și 2);
- ape minerale sulfuroase, cloruro-sodice, slab carbogazoase (izvorul Cascada);
- ape minerale feruginoase, carbogazoase (izvoarele 14 și Chercheș);
- ape minerale vitriolice – feruginoase (izvorul 8 bis) și vitriolice – silicioase (izvorul 5);
- ape minerale oligominerale (izvorul 300 de Scări).
Microclimatul de salină de la Târgu Ocna unde curanții cu afecțiuni respiratorii sunt transportați organizat din stațiune (în salină, temperatura aerului + 12°C, presiunea atmosferică – 731mm Hg – și umiditatea aerului – 60 – 80% sunt constante.
De asemenea, se constată lipsa totală de alergeni, o concentrație mare a aerosolilor de sodiu, calciu și clor; concentrația mai ridicată a bioxidului de carbon din salină, comparativ cu cea de la suprafață, determină excitarea fiziologică a centrului respirator).
Proceduri de tratament la Slănic Moldova
Se face cură internă cu ape minerale; aerosoli, băi cu apă minerală încălzită, inhalații cu ape minerale și medicamente adecvate prescrise, kinetoterapie, hidroterapie, psihoterapie, meloterapie, electroterapie, gimnastică medicală, mofetoterapie.
Contraindicaţiile Mofetoterapiei
- cardiopatie ischemică cu crize fecvente
- infarct miocardic recent
- hipertensiune arterială stadium II şi III şi cu complicaţii
- arteroscleroza cerebrală
- boli digestive
- boli renale
- boli respiratorii cronice cu disfuncţii ventilatorii
- stenoza mitrală sau aortică
Obiective turistice în stațiunea balneară Slănic Moldova
Parcul Central din Slănic Moldova
Parcul din stațiune cuprinde alei amenajate cu bănci printre copaci falnici și flori colorate, un foișor realizat în același stil arhitectural cu întregul ansamblu al Cazinoului, unde în sezonul estival acorduri de fanfară sau muzica de promenadă întregesc bucuria turiștilor , fântâni arteziene și cascade antropice, busturi ale unor personalități culturale românești, un modern spațiu de joacă pentru copii, internet wireless și multe alte facilități.
Pârtia de schi Nemira deschisă pe timp de iarnă
Pârtia de schi Nemira are o traiectorie cu orientare spre nord și este situată la o altitudine de 724, 54 metri (punctul cel mai înalt de plecare).
Are o lungime pe înclinare de 1.414 metri, lăţime medie de 38 metri, o diferenţă totală de nivel de 240 metri şi o pantă medie de 17%, înclinaţie ce o încadrează în categoria pârtiilor uşoare şi, implicit, îi conferă pârtiei un grad de atractivitate deosebit de ridicat.
Cheile și Cascada Slănicului
Potecile înguste și pe alocuri abrupte de pe malul stâng al Slănicului, umbroase și tăcute, oferă un peisaj sălbatic și captivant amatorilor de mici escapade, fiind însă ușor de parcurs, alcătuind un traseu preferat de mulți dintre turiștii ce adoră să imortalizeze o parte din spectacolul oferit de stațiune, acompaniați de susurul Cascadei.
Cazinoul din Slănic Moldova
Cazinoul din Slănic Moldova este un monument istoric inclus în grupa A având valoarea națională și universală (Cod LMI 2004 – BC II-m-A-00901).
Casinoul din Slănic-Moldova a fost ridicat de către meșteri italieni și de pe Valea Slănicului în anii 1892-1894, în stilul Art Nouveau după planurile cunoscutului arhitect ieșean George Sterian, împreună cu H. Rick, din inițiaiva arhitectului Nicolae Ghica-Budești, pe atunci efor al Epitropiei „Sf. Spiridon” din Iași.
