Din cuprinsul articolului
Stresul este reacția organismului atunci când este incapabil să facă față solicitărilor și presiunii, astfel încât, ca răspuns, eliberează hormoni care provoacă stres. Stresul se poate manifesta fizic și emoțional.
Acest răspuns are rădăcini în evoluția umană și este un mecanism încorporat. Deși uneori poate fi util, promovând acțiunea și rezultate mai bune. Cu toate acestea, dacă persistă, poate interfera cu activitățile vieții și poate împiedica stilul de viață.
Mai important, stresul poate avea un impact incredibil de rău asupra noastră, distrugând sănătatea fizică și mentală.
Stresul: cauze
Stresul cronic poate avea o serie de motive care îl declanșează, de la volumul de muncă, schimbări mari în viață, probleme de sănătate și multe altele.
Când creierul nostru detectează o amenințare, reacționează imediat eliberând hormonii de stres cortizol și adrenalină, care este cunoscut și sub numele de „mod de luptă sau de zbor”. Acest răspuns pregătește organismul să răspundă rapid la pericol prin creșterea frecvenței cardiace, a respirației și a tensiunii arteriale.
Stresul cronic este considerat cauza principală a diferitelor boli legate de stilul de viață, cum ar fi:
- diabetul,
- problemele cardiace
- hipertensiunea arterială.
Poate avea o serie de efecte negative asupra organismului, inclusiv sistemul imunitar slăbit, sănătatea intestinală proastă și indigestie și dureri de cap. De asemenea, poate duce la o serie de probleme de sănătate mintală, inclusiv anxietate, depresie și epuizare.
Stresul dăunează întregului organism
Stresul se poate manifesta în numeroase afecțiuni de sănătate, deoarece are efecte distrugătoare asupra întregii sănătăți. Cu toate acestea, unele dintre părțile corpului care sunt deosebit de vulnerabile la stres sunt:
- Sistemul imunitar: Stresul cronic poate suprima sistemul imunitar, făcând organismul vulnerabil la infecții și boli.
- Sistemul digestiv: Stresul care durează mult timp poate afecta sistemul digestiv în numeroase moduri, cum ar fi o producție mai mare de acid, provocând greață, diaree sau constipație și chiar ducând la ulcere gastrice.
- Inima: Stresul poate crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul colesterolului, crescând riscul de boli de inimă.
- Mușchi: Stresul poate fi un factor semnificativ din spatele tensiunii musculare și strângerii în mușchi, în special în gât, umeri și spate. Acest lucru poate duce la dureri de cap, dureri musculare și rigiditate.
- Piele: Stresul, dacă nu este tratat, poate provoca probleme ale pielii precum acnee, eczeme, psoriazis și urticarie.
- Creier: Stresul poate împiedica capacitățile creierului, provocând probleme de memorie, dificultăți de concentrare și chiar depresie sau anxietate.
- Sistemul respirator: Stresul cronic poate face respirația mai dificilă și poate declanșa atacuri de astm la persoanele cu astm bronșic.
- Sistemul reproductiv: Stresul care persistă poate afecta ciclul menstrual la femei și poate scădea fertilitatea atât la bărbați, cât și la femei.
- Sistemul nervos: Stresul poate activa inutil modul „luptă sau fugi” din organism, declanșând respirația rapidă, ritmul cardiac și tensiunea musculară. Acest lucru poate provoca, de asemenea, anxietate, atacuri de panică și alte tulburări ale sistemului nervos.
- Somn: Stresul poate cauza probleme de somn, cum ar fi insomnia și scăderea calității somnului, ceea ce poate duce la privarea de somn și la o serie de probleme de sănătate asociate.
Managementul stresului
Experții recomandă utilizarea diferitelor tehnici pentru a gestiona și a limita stresul, care variază de la meditație la alte tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă lentă și exercițiile regulate.
Alte strategii pentru gestionarea stresului includ gestionarea timpului, căutarea de sprijin social și schimbarea stilului de viață, cum ar fi somnul adecvat și menținerea unei diete sănătoase.
