Din cuprinsul articolului
Centralele de apartament cresc riscul de cancer pulmonar, potrivit unui studiu amplu făcut de un grup de cercetători români de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, din Cluj-Napoca.
Afectați sunt vecinii care locuiesc deasupra apartamentelor dotate cu asemenea dispozitive, cât şi cei care le deţin. Microcentralele de apartament produc o serie de boli extrem de grave.
Aceasta este concluzia unui studiu aprofundat realizat de un grup de cercetători condus de prof. dr. Gheorghe Benga, şeful Catedrei de Biologie Celulară şi Moleculară a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, din Cluj-Napoca. Studiul oamenilor de ştiinţă “Efectele negative multiple ale microcentralelor de apartament” demonstrează că în gazele arse se găsesc hidrocarburi aromatice şi produşi cancerigeni la care nu există concentraţie maximă admisă.
Concluzii îngrijorătoare
„Evacuarea gazelor arse de la microcentralele termice prin pereţii exteriori ai blocului este egal cu a pune oamenii sa respire zi şi noapte la ţevile de eşapament ale maşinilor”, a susţinut profesorul Douglas Fowler, un reputat expert american în probleme privind recunoaşterea, evaluarea şi controlul factorilor de risc cauzaţi de poluarea mediului ambiental şi profesional, care a activat şi ca profesor asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
După 15 ani de studii privind efectele nocive pe care gazele arse de la centralele individuale pe gaze naturale le au asupra sănătăţii, academicianul clujean, care a coordonat echipe de cercetători din Cluj-Napoca şi Arad, a ajuns la concluzii îngrijorătoare care demonstrează cu elemente concrete afirmaţiile făcute de Fowler.
Particule asemănătoare celor din gazul de eșapament
Orice combustibil produce prin ardere şi particule, iar din arderea gazului natural, folosit la centralele termice individuale, rezultă particule ultrafine, asemănătoare cu cele din gazul de eşapament de la motoare diesel.
„În gazele emanate de centralele termice individuale există zeci de poluanţi, inclusiv compuşi de azot, de sulf, metale grele, radicali liberi. Pe lângă aceşti poluanţi (unii mutageni şi genotoxici) am evidenţiat şi particule ultrafine de funingine, care sunt cancerigene. Încă din secolul al XVIII-lea s-a indentificat funinginea ca agent cancerigen. Funinginea este pe primul loc în listele de agenţi cancerigeni în toate ţările”, susţine Benga.
Oxizii de azot produşi prin arderea gazului natural în aer şi compuşii formaţi ulterior se dizolvă în apa rezultată din arderi, formându-se astfel aerosoli ce sunt purtaţi pe distanţe mari. Aceştia pot intra în tractul respirator al oamenilor din clădire, producând iritaţie şi inflamaţie, scăzând rezistenţa împotriva infecţiilor şi producând exacerbarea astmului şi a altor boli pulmonare.
Expunerea cronică produce cancer pulmonar
Acţiunea combinată a poluanţilor rezultaţi din arderea gazului natural în centralele termice poate provoca numeroase efecte adverse: „iritaţia ochilor, a faringelui, a sinusurilor şi căilor respiratorii; bronşite şi alte boli respiratorii, alergii şi astm; creşte susceptibilitatea celor expuşi, mai ales a copiilor şi a vârsnicilor la gripă şi alte viroze; s-au produs însă şi decese prin intoxicaţii acute cu monoxid de carbon, chiar ale unor întregi familii.
Există studii multicentrice (coordonate de specialişti în sănătate publică de la universităţi americane precum Harvard, Albany, de la Institutul Naţional de Mediu şi Sănătate din SUA, şi din alte ţări) privind efectele nanoparticulelor produse prin combustie care demonstrează că morbiditatea prin boli respiratorii, cardiopulmonare, îmbolnăvirile copiilor, absenteismul la şcoli se corelează cu concentraţia particulelor în mediu.
Expunerea cronică produce diferite forme de cancer (pulmonar etc). De asemenea mortalitatea generală creşte în corelaţie cu concentraţia de particule din aerul respirat”.
