Din cuprinsul articolului
Statisticile arată că o femeie însărcinată din cinci este afectată de depresie. La fel ca depresia postpartum, și depresia antenatală este caracterizată de un dezechilibru în compoziția chimică a creierului, ceea ce înseamnă că viitoarea mămică are nevoie de ajutor pentru a-și reveni.
În timpul sarcinii, modificările hormonale din organism pot afecta și chimia creierului, favorizând astfel episoadele de depresie, potrivit doc.ro. Dacă gravida se află și în situații dificile (are probleme cu banii, cu partenerul de viață, pierde o persoană apropiată), riscul de depresie este și mai mare.
Rezultatele unui studiu condus de Universitatea Yale sugerează o legătură semnificativă între depresia prenatală și apariția unor boli cardiovasculare ulterioare.
Femeile care s-au confruntat cu un diagnostic de depresie în timpul sarcinii au avut un risc cu 32-83% mai mare de a dezvolta o boală cardiovasculară în cei doi ani după naștere, comparativ cu cele care nu au trecut printr-un episod depresiv în perioada gestației.
Riscul unui nou diagnostic de boală cardiovasculară în acest context a persistat chiar și în absența tulburărilor hipertensive concomitente ale sarcinii.
Depresia prenatală, o complicaţie a sarcinii
Depresia este cunoscută drept factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare la populația generală, însă această asociere nu a fost anterior investigată în rândul femeilor gravide în mod special.
„Complicațiile din timpul sarcinii, inclusiv depresia prenatală, au un impact asupra sănătății cardiovasculare pe termen lung. Perioada postpartum oferă o oportunitate de a consilia și de a testa oamenii pentru boli cardiovasculare pentru a preveni aceste evenimente”, a declarat Christina Ackerman-Banks, asist.prof. în obstetrică și ginecologie, Baylor College of Medicine, Texas Children’s Hospital.
Studiul a inclus aproape 120.000 de femei însărcinate care au născut în perioada anilor 2007-2019. Dintre acestea, 21,6% au suferit de depresie în timpul sarcinii. În cele 24 de luni după naștere, în rândul femeilor care au avut depresie prenatală, au fost observate:
– un risc cu 83% mai mare de boală cardiacă ischemică;
– un risc cu 61% mai mare de apariție a cardiomiopatiei;
– un risc cu 60% mai mare de aritmii sau stop cardiac;
– un risc cu 32% mai mare de hipertensiune arterială nou instalată.
Potrivit autorilor amplei cercetări citate de raportuldegarda.ro, în viitor vor fi necesare intervenții preventive în perioada postpartum pentru femeile care trec printr-o depresie prenatală, cu precădere în ceea ce privește screeningul și gestionarea unor eventuale afecțiuni cardiovasculare.
Această populație ar putea beneficia și de consiliere în vederea eliminării unor factori de risc ce țin de stilul de viață precum dieta, regimul de activitate fizică și renunțatul la fumat.
Deși studiul a fost unul amplu, metodologia implementată are unele limitări: datele despre diagnostic au fost colectate prin declarații medicale, iar analiza nu a luat în considerare etnia și nivelurile de activitate fizică, care ar putea avea un impact asupra riscului de boli cardiovasculare.
De asemenea, specialiştii spun că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a putea identifica și potențiala relație de cauzalitate între depresia prenatală și afecțiunile cardiovasculare din perioada postpartum.
Simptomele depresiei în sarcină
- Tristețe persistentă
- Probleme de concentrare
- Insomnii sau, dimpotrivă, prea multe ore dormite
- Pierderea interesului pentru activități care obișnuiau să îi facă plăcere femeii înainte de sarcină
- Gânduri recurente despre moarte, suicid
- Pierderea speranței
- Anxietate
- Sentimente de vină
- Modificarea obiceiurilor alimentare.
Dacă aceste simptome persistă mai mult de 2 săptămâni, femeia însărcinată poate fi suspectată de depresie antenatală.
