marți, aprilie 21, 2026
9 C
București

Substanța ascunsă ani la rând în produse de curățenie, legată acum de un risc de Parkinson de până la 500% mai mare

O substanță chimică utilizată timp de decenii în curățenie și industrie revine în atenția cercetătorilor după o serie de date care ridică semne serioase de îngrijorare. Este vorba despre tricloretilenă, cunoscută ca TCE, un solvent folosit în degresarea metalelor, curățarea hainelor și chiar în procese industriale alimentare în trecut.

Un articol publicat în Journal of Parkinson’s Disease arată că expunerea la această substanță ar putea fi asociată cu un risc de până la cinci ori mai mare de boală Parkinson. Autorii, cercetători din mai multe instituții, inclusiv University of Rochester Medical Center, susțin că TCE ar putea explica, cel puțin parțial, creșterea numărului de cazuri la nivel global.

Citeste si…

O substanță veche, dar încă prezentă

Tricloretilena nu este o descoperire recentă. A fost utilizată intens în secolul trecut, în special în anii ’70, când producția în Statele Unite depășea 600 de milioane de livre anual.

Deși utilizarea ei a scăzut, problema nu a dispărut. Substanța persistă în mediu și poate contamina solul și apa subterană. În unele zone, poluarea s-a extins pe kilometri întregi și a afectat inclusiv surse de apă potabilă.

Un aspect mai puțin cunoscut este că TCE nu rămâne doar în sol. Se poate evapora și poate ajunge în interiorul clădirilor, printr-un proces numit „intruzie de vapori”. Astfel, oamenii pot inhala substanța fără să știe, chiar din propriile locuințe sau locuri de muncă.

Cum poate afecta creierul

Cercetările de laborator arată că TCE poate ajunge la nivelul creierului și poate afecta mitocondriile, structurile responsabile de producerea energiei în celule.

Citeste si…

Acest tip de afectare este important în contextul bolii Parkinson, unde pierderea neuronilor care produc dopamină este una dintre caracteristicile principale.

Autorii studiului publicat în Journal of Parkinson’s Disease arată că TCE poate activa și mecanisme biologice deja implicate în această boală, inclusiv activitatea enzimei LRRK2, asociată cu forme genetice de Parkinson.

Această suprapunere între factori de mediu și predispoziții genetice este unul dintre motivele pentru care cercetătorii consideră substanța un posibil factor declanșator.

Citeste si…

Datele epidemiologice susțin ipoteza

Studiile pe populații expuse oferă indicii suplimentare. Persoanele care au lucrat în medii unde TCE era folosit sau au fost expuse prin apă contaminată au prezentat un risc mai mare de a dezvolta Parkinson ani sau chiar decenii mai târziu.

Un exemplu frecvent citat este cel al bazei militare Camp Lejeune din SUA, unde expunerea la apă contaminată a fost asociată cu o creștere de aproximativ 70% a riscului de boală.

Cazuri care au ridicat semne de întrebare

O investigație publicată în Movement Disorders a analizat un grup de avocați care lucrau într-o clădire aflată în apropierea unui fost centru de curățare chimică.

Citeste si…

Substanțele utilizate acolo, inclusiv TCE și percloretilenă, au contaminat solul și apa din zonă. În clădirea respectivă, aflată la mai puțin de 100 de metri, s-a observat un număr mai mare de cazuri de Parkinson decât ar fi fost de așteptat.

Deși diferența nu a fost suficient de mare pentru o concluzie statistică fermă, cercetătorii au considerat rezultatul relevant, mai ales pentru că expunerea nu era una profesională directă.

De ce este greu de demonstrat legătura

Boala Parkinson se dezvoltă lent. În multe cazuri, simptomele apar la zeci de ani după expunerea la un factor de risc.

Acest interval face dificilă identificarea cauzei exacte. O persoană poate fi expusă la o substanță în tinerețe, iar efectele să apară abia după 50 sau 60 de ani.

Din acest motiv, cercetătorii spun că TCE ar putea fi subestimat ca factor de risc.

Ce fac autoritățile

Agenția pentru Protecția Mediului din SUA, Environmental Protection Agency, a adoptat în 2024 o regulă care prevede eliminarea treptată a utilizărilor comerciale ale TCE.

Implementarea măsurii este însă întârziată de procese în instanță și de excepții acordate unor sectoare considerate strategice.

Între timp, mii de situri contaminate rămân active, iar cercetătorii avertizează că procesul de decontaminare avansează lent.

Ce înseamnă pentru public

Expunerea la TCE nu este limitată la mediile industriale. Poate apărea prin apă contaminată, aer din interiorul clădirilor sau sol poluat.

Nu există, în acest moment, recomandări specifice pentru populația generală, în afara măsurilor standard de monitorizare a calității apei și aerului.

Ceea ce subliniază cercetătorii este nevoia de testare mai frecventă și de informare clară a comunităților expuse.

De reținut

Tricloretilena este un exemplu de substanță care a fost considerată utilă timp de decenii și ale cărei efecte sunt evaluate abia acum în profunzime.

Studiile publicate în Journal of Parkinson’s Disease și Movement Disorders nu oferă încă o relație cauzală definitivă, dar conturează o ipoteză solidă: expunerea la TCE ar putea contribui la creșterea riscului de boală Parkinson.

Pentru cercetători, următorul pas este clar. Pentru public, mesajul este mai simplu: mediul în care trăim poate influența sănătatea pe termen lung mai mult decât se credea.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu
Elena Oceanu
Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.
Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel

Citește și:

Ultimele știri

prospecte medicamente
spitale private

Subiecte

Citește și