Din cuprinsul articolului
Mary Trump, nepoata președintelui american Donald Trump și una dintre cele mai cunoscute critice ale acestuia, susține că decizia de a lansa lovituri aeriene împotriva Iranului ar avea un singur motiv real. Declarațiile ei au venit după ce Statele Unite au efectuat atacuri de amploare asupra unor ținte iraniene, în cadrul operațiunii militare denumite „Epic Fury”.
Administrația de la Casa Albă a descris ofensiva drept rezultatul unei decizii ferme a președintelui, menită să aducă „forță copleșitoare” împotriva unor amenințări provenite din partea Iranului.
Conflictul a avut deja consecințe grave în regiune. Potrivit unor rapoarte citate de presa internațională, cel puțin 787 de persoane au murit în Iran, printre care și 165 de eleve. Situația s-a agravat rapid după moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, eveniment care a amplificat tensiunile din Orientul Mijlociu.
Mary Trump: „A făcut-o pentru a se salva”
Într-un videoclip publicat pe canalul său de YouTube, intitulat „Trump Declares War to Save Himself”, Mary Trump a afirmat că unchiul ei nu ar avea niciun interes real pentru soarta poporului iranian.
„Poporul iranian a suferit mult timp sub o teocrație autoritară, crudă și represivă. Merită libertate și dreptul de a-și decide propriul sistem de guvernare”, a spus ea.
Totuși, Mary Trump consideră că decizia de a bombarda Iranul nu are legătură cu aceste obiective. „Omul care bombardează acum țara lor nu are niciun interes pentru ei și nu are niciun plan pentru a crea condițiile în care ar putea deveni liberi”, a afirmat ea.
Psiholog de profesie și critică constantă a președintelui american, Mary Trump a susținut că nu ar exista o strategie clară în spatele escaladării militare.
„Nu a existat niciodată un plan”, a spus ea, adăugând că Donald Trump ar avea tendința de a provoca haos și de a lăsa altora responsabilitatea de a gestiona consecințele.
Potrivit acesteia, decizia ar avea o motivație strict personală. „Pentru Donald există un singur motiv și doar unul: are probleme și știe asta”, a declarat Mary Trump.
Ea a sugerat că declanșarea conflictului ar putea avea rolul de a distrage atenția opiniei publice de la dificultățile politice sau personale cu care se confruntă președintele american.
Escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu
După atacurile americane, Iranul a ripostat cu un val de drone și rachete lansate asupra mai multor state din regiunea Golfului. Printre țările vizate s-au numărat Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Bahrain, Iordania, Oman, Qatar și Cipru.
Aceste acțiuni au alimentat temerile că conflictul s-ar putea extinde la nivel regional și ar putea atrage și alte state din Orientul Mijlociu.
Mary Trump a mai afirmat că decizia militară ar fi fost influențată și de presiuni externe, în special din partea Arabiei Saudite și a Israelului, însă a subliniat că aceasta ar fi servit în primul rând intereselor politice ale președintelui american.
Reacția Israelului și poziția Washingtonului
Guvernul israelian a apărat operațiunea militară. Ministrul Apărării din Israel, Israel Katz, a descris loviturile drept un „atac preventiv”, destinat eliminării unor amenințări directe la adresa statului israelian.
De asemenea, secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a declarat că Washingtonul era informat despre planurile Israelului și că acțiunea militară a fost realizată anticipând un posibil atac din partea Iranului.
La rândul său, Donald Trump a apărat public operațiunea într-o postare pe platforma sa, Truth Social. Președintele american a susținut că activitățile Iranului reprezintă o amenințare directă pentru Statele Unite, pentru trupele americane și pentru aliații Washingtonului din întreaga lume.
Trump a mai afirmat că Iranul ar dezvolta rachete cu rază lungă de acțiune capabile să amenințe aliații americani din Europa și, în viitor, chiar teritoriul Statelor Unite.
Cu toate acestea, o evaluare anterioară a Agenției de Informații a Apărării din SUA, citată de CBS News, sugera că Iranul nu ar putea deține rachete capabile să atingă teritoriul american înainte de anul 2035.
Tensiunile continuă să crească în regiune, iar comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare evoluția situației, temându-se că conflictul ar putea degenera într-o confruntare mult mai amplă în Orientul Mijlociu.
Sursa: Express
