Din cuprinsul articolului
„Taxa ascunsă” a inflației. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că inflația a scăzut ușor în luna trecută, ajungând la 4,62%, față de august. Cu toate acestea, efectul asupra veniturilor românilor este încă semnificativ.
La un salariu mediu net de 5.158 lei, „taxa ascunsă” a inflației evaporă lunar aproximativ 238 lei, adică 7 lei pe zi. Situația nu este diferită nici pentru pensionari, unde pensia medie de 2.252 lei suferă o pierdere de 116 lei pe lună din cauza scumpirilor.
Inflația a fost menținută sus de creșterile din sectorul serviciilor, unde prețurile au urcat cu peste 7,8%, dar și de seceta prelungită, care a scumpit alimentele cu 4,72%. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la legume, cu o scumpire de 17%. În același timp, prețurile serviciilor medicale au crescut cu 10%, iar chiriile și mesele la restaurant au înregistrat și ele creșteri importante.
„Taxa ascunsă” a inflației
Inflația este resimțită diferit în funcție de obiceiurile de consum ale fiecărei persoane. De exemplu, un pensionar care cheltuie majoritar pe alimente și medicamente va simți mai acut creșterile de prețuri, în timp ce persoanele cu venituri mai mari pot fi afectate mai puțin. Pentru fumători, prețul țigărilor este crucial, în timp ce pentru o familie cu copii mici, prețul scutecelor contează mai mult.
Mulți oameni se întreabă de ce prețurile nu scad odată cu inflația. De fapt, o inflație mai mică înseamnă doar că prețurile cresc mai încet, nu că scad. De exemplu, dacă inflația a dus prețul unui kilogram de telemea de la 40 de lei la 50 de lei, o scădere a inflației nu va aduce prețul înapoi la 40 de lei, ci va face creșterea mai lentă.
Un alt motiv este legat de costurile de producție, care rămân ridicate. Producătorii nu pot reduce prețurile fără a afecta calitatea sau profiturile, așa că este mai probabil să mențină prețurile actuale.
De ce simțim că prețurile cresc mai mult decât arată statisticile
Percepția noastră asupra inflației este influențată de frecvența achizițiilor. Alimentele și produsele de uz casnic, pe care le cumpărăm frecvent, sunt mai evidente în viața noastră decât achizițiile ocazionale, cum ar fi electrocasnicele sau mașinile. De asemenea, creșterile de preț rămân mai mult timp în memorie decât scăderile.
Un alt factor este inflația personală: de exemplu, o persoană care conduce zilnic va resimți mai mult creșterea prețurilor la benzină, în timp ce cineva care folosește transportul public va fi mai puțin afectat de aceste creșteri.
