luni, iunie 21, 2021

Ziua de 21 mai marchează în calendarul creștin-ortodox, dar și în cel catolic sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena.  Sfinții Constantin și Elena sunt cei cărora li se datorează creștinumul, deoarece

a devenit o religie permisă, au fost interzise jertfele sângeroase, iar ziua de duminică a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei așezată Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat.

Sfânta Elena (Flavia Iulia Helena 248 – 329), mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare, a fost o femeie deosebit de credincioasă

și cunoscută pentru pioșenia ei. A înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene, fiindu-i atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășitelor celor trei magi.

Sfantul Constantin a venit pentru crestinii crunt prigoniti vreme de doua secole ca o binecuvantare din partea lui Dumnezeu. Datorita imparatului Constantin si a mamei sale Elena, crestinismul a intrat intr-o perioada de maxima inflorire, numita de cercetatori «Epoca de aur», in care oameni sfinti si minti luminate, cum ar fi Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul

Grigorie Teologul, au expus in operele lor doctrina si spiritul crestin autentic”, a declarat pentru Mediafax purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele Constantin Stoica.

Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena:

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

  • tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de

    păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.

  • în ziua de 21 mai, pastorii își aleg cine le va fi baci, unde vor fi amplasate stanele și cine le va păzi pe timpul pășunatului.
  • tot în această zi, femeile tămâiesc și stropesc casa cu agheasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
  • pentru ca sporul să se adune într-o gospodărie, gospodarul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite. Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează.
  • În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune

    în familie, trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi.

  • De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă. Cumpăraţi o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi. Aceasta vă apără de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi vă împlineşte o grabnică dorinţă, oricând le cereţi ajutorul.

 

Ultimele stiri

Parteneri