Din cuprinsul articolului
Descoperirea bacteriei Helicobacter pylori ca şi cauză frecventă a transformat ulcerul dintr-o boală cronică şi recurentă într-o afecţiune vindecabilă. Consecutiv utilizării tratamentului de eradicare a H.Pylori s-a remarcat un declin atât în ce priveşte frecvenţa ulcerului gastric şi duodenal, cat şi în privinţa complicaţiilor.
Boala ulceroasă afectează 10-15% din populaţia planetei, exitând dovezi ştiinţifice că această maladie este provocată, pe lângă predispoziţia familială, de infectarea cu Helicobacter Pylori, o bacterie sub formă de spirală care supravieţuieşte acidului gastric.
Potrivit statisticilor, 95% din ulcerele duodenale şi 70% din cele gastrice apar pe fondul unei gastrite cronice cu H. Pylori. Medicii atrag atenţia că o cauză frecventă a ulcerului o reprezinta utilizarea medicamentelor antiinflamatorii nonsteroidiene (ibuprofen, diclofenac, indometacin, meloxicam, etoricoxib, etc) în tratamentul durerilor osteoarticulare, precum şi a aspirinei în doza mică în afectiunile cardiologice.
Totodată, există şi alte cauze rare care sunt responsabile de un număr de îmbolnăviri – medicamente (bifosfonaţii utilizaţi în tratamentul osteoporozei, anumite antidepresive), droguri (cocaină, metamfetamină), tumori neuroendocrine producătoare de gastrină (hormon care stimulează secreţia acidă la nivelul stomacului), denumite gastrinoame, boala cronică de rinichi, infecţiile virale, boala Crohn, iar cancerul gastric şi limfomul gastric pot mima un ulcer.
În plus, fumatul, stresul, tipul A de personalitate, consumul de alcool sunt factori de risc pentru ulcer, care pot contribui la apariţia lui, dar nu îl pot declanşa singuri.
Care sunt simptomele de alarmă
Simptomul principal al ulcerului este durerea situată în capul pieptului cu caracter de arsură de obicei calmată de mese. Pot să apară şi alte simptome: greaţă, vărsături, balonare, sângerare digestivă manifestată prin scaune negre şi/sau vărsături cu sânge digerat sau proaspăt.
„Plecând de la simptomele specific, diagnosticul se stabileşte de obicei prin endoscopie digestivă superioară, care este net superioară ca specificitate şi sensibilitate evaluării radiologice cu bariu.
Însă endoscopia este o metodă invazivă şi decizia de a o realiza se bazează pe analiza factorilor de risc (anemie, scădere în greutate, vărsături repetate, dificultăţi la înghiţire, masă tumorală palpabilă în abdomen, descoperirea unui ganglion palpabil în regiunea supraclaviculară stângă, debutul simptomelor la o vârstă de peste 45-50 ani). În condiţiile sângerării digestive active sau recente, endoscopia digestivă superioară este obligatorie şi poate avea rol terapeutic (oprirea sângerării prin metode endoscopice)”, explică dr. Elena Ciupercă, medic gastroenterolog.
10 plante medicinale cu efecte cicatrizante
În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungă durată care folosesc zilnic ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri preparate din anumite plante:
– gălbenele – cu efecte emoliente şi cicatrizante, folosite sub formă de infuzii (două linguriţe flori uscate la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15-20 minute), care se consumă înainte de mesele principale prin înghiţituri rare;
– pătlagină (are acţiune cicatrizantă şi bacteriostatică) – se toarnă o cană de apă clocotită peste 2 linguri de frunze proaspete sau uscate. Se lasă vasul acoperit timp de 15-20 minute şi-apoi se strecoară. Se ia cîte o lingură la 2-3 ore. O altă variantă este administrarea a cîte unei jumătăţi de linguriţă de pulbere de frunze, de 2-3 ori/zi.
– obligeană – macerat la rece din 2-3 linguriţe rădăcini uscate şi macerate 12 ore în 500 ml apă rece; se încălzeşte uşor a doua zi şi se consumă câte 1/2 pahar, cu 20 minute înainte de mese, asigurând calmarea durerilor şi stimularea digestiei. Pulberea de obligeană (câte un vârf de cuţit de 2-3 ori pe zi înainte de mese) intră în formula Ulcerotratului, având rol de pansament gastric (contraindicat la femei în timpul sarcinii).
– tătăneasă – decoct din rădăcini uscate şi mărunţite (2-3 căni pe zi înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare şi cicatrizante, datorită conţinutului ridicat în alantoină, mucilagii şi taninuri, acţionând în vindecarea completă a perforaţiilor şi refacerea rapidă a mucoasei gastrice;
– salcâmul – decoct din scoarţă mărunţită (2-3 căni pe zi) cu conţinut ridicat de taninuri care acţionează cu efecte antiseptice şi hemostatice în ulcere cu melene hemoragice şi cu scaune sanguinolente;
– teiul – infuzie din flori (2-3 căni pe zi), cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereţii stomacului;
– busuiocul – infuzie din herba înflorită (3 ceaiuri neîndulcite pe zi), cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentaţiilor şi a focarelor putrede.
– mentă – infuzii din frunze (2-3 căni pe zi), cu efecte în vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal şi stimularea poftei de mâncare;
– frasinul – infuzie din două linguriţe flori şi frunze la 250 ml apă clocotită din care se bea o cană pe zi, fracţionată după mesele principale.
– zmeură (ajută la scăderea acidităţii gastrice) – se toarnă o cană de apă clocotită peste 1-2 linguriţe de frunze uscate. Se lasă vasul acoperit timp de 10-15 minute şi apoi se strecoară. Se beau 2 căni/zi, între mese.
