Din cuprinsul articolului
Deși încă mai circulă ideea că dezvoltarea creierului se încheie în copilărie, cercetările din ultimul deceniu arată exact contrariul. Creierul continuă să se remodeleze până târziu în viață, iar cortexul prefrontal – zona responsabilă de planificare, luarea deciziilor, autocontrol, empatie și rafinarea comportamentelor sociale – este ultimul care ajunge la maturitate.
Sarah-Jayne Blakemore, cercetătoare la University College London, explică faptul că multe dintre abilitățile cognitive superioare depind de aceste procese lente de dezvoltare. Tocmai de aceea, obiceiurile care afectează neuronii au consecințe mult mai mari decât credem, influențând atenția, memoria, dispoziția și chiar capacitatea de a lua decizii.
Iar unele comportamente aparent banale pot accelera pierderea neuronală sau pot afecta zone-cheie ale creierului. Iată trei obiceiuri despre care specialiștii spun că ar trebui evitate pe cât posibil.
1. Nu dormi suficient: creierul pierde neuroni în zone critice
Somnul este una dintre cele mai eficiente forme de protecție neuronală. National Sleep Foundation recomandă adulților între 7 și 9 ore de somn pe noapte pentru ca organismul să parcurgă toate ciclurile, inclusiv somnul REM – etapa în care creierul procesează informații, fixează amintiri și recuperează energia folosită peste zi.
Un studiu recent arată că privarea de somn duce la moartea neuronilor în locus coeruleus, o regiune esențială pentru vigilență și producția de energie la nivel cerebral. Pierderile sunt greu reversibile, iar oboseala severă de a doua zi nu este doar o senzație trecătoare, ci un semn că anumite celule au fost efectiv compromise.
Alte cercetări au observat și o micșorare a cortexului cerebral și a hipocampului la persoanele care dorm puțin, mai ales la cele peste 60 de ani. În aceste zone se formează amintirile și se reglează orientarea spațială și învățarea, motiv pentru care somnul devine tot mai important odată cu înaintarea în vârstă.
Ce să faci: prioritizează un ritual de seară constant, limitează lumina albastră înainte de culcare și evită cofeina după-amiaza.
2. Fumatul: nicotina și compușii din țigări distrug neuroni în hipocampus
Fumatul afectează întreg organismul, dar puțini știu cât de mult lovește creierul. Un studiu al Institutului Național pentru Sănătate și Cercetare Medicală din Franța a arătat că șoarecii expuși la nicotină aveau cu până la 50% mai puțini neuroni în hipocampus – centrul memoriei și învățării.
Dozele mai mari au dus la moarte celulară accelerată, efect confirmat și de cercetări din India. Un compus din țigări, NNK, activează excesiv celulele imunitare ale creierului, care ajung să “atace” neuronii sănătoși, generând inflamație și pierderi neuronale pe termen lung.
Aceste procese explică de ce fumătorii au un risc mai mare de declin cognitiv, tulburări de memorie și demență.
Ce să faci: renunțarea treptată la fumat este cel mai eficient mod de a opri distrugerea neuronală. Chiar și reducerea numărului de țigări pe zi poate încetini aceste procese.
3. Nu bei suficientă apă: deshidratarea afectează direct volumul creierului
Creierul este alcătuit în proporție de aproximativ 75% din apă. Chiar și o deshidratare ușoară – instalată după doar patru ore fără aport adecvat de lichide – poate afecta funcțiile cognitive.
Consumul de alcool accentuează problema, deoarece inhibă vasopresina, hormonul care ajută organismul să păstreze apa. De aici apar deshidratarea, durerile de cap și dificultățile de concentrare din zilele următoare.
Un studiu din 2011 arată că deshidratarea severă poate provoca edem cerebral (inflamarea creierului), urmat uneori de micșorarea volumului cerebral. Aceste fluctuații bruște sunt extrem de solicitante pentru neuronii deja vulnerabili.
Ce să faci: nu aștepta să-ți fie sete. Bea apă constant pe parcursul zilei, iar la consumul de alcool alternează fiecare pahar cu un pahar de apă.
Creierul rămâne surprinzător de plastic și capabil să se adapteze chiar și la vârsta adultă, dar este și extrem de vulnerabil la trei obiceiuri frecvente: lipsa somnului, fumatul și deshidratarea.
Evitarea lor nu înseamnă doar prevenirea unor boli, ci protejarea neuronilor care ne susțin memoria, atenția, capacitatea de a lua decizii și echilibrul emoțional.
