Din cuprinsul articolului
Tulburarea bipolara este definita astazi ca o afectiune psihica cu episoade alternative depresive, maniacale sau hipomaniacale. Se descriu doua tipuri de tulburare bipolara : tipul I descrisa in secolul XIX ca tulburarea maniaco-depresiva sau psihoza depresiva – mai exact pacientul prezinta episoade maniacale si depresive cu sau fara elemente psihotice si tipul II in care pacientul este mai mult timp deprimat, cu episoade hipomaniacale si instabilitate crescuta a dispozitiei.
Persoanele care sufera de tulburare afectiva bipolara sau bipolaritate, o afectiune cunoscuta sub numele de maniacala sau psihoza maniaca-depresiva prezinta schimbari dramatice de dispozitie care implica episoade alternative expansive (maniacale sau hipomaniacale) sau depresive.
Ce este tulburarea afectiva bipolara (bipolaritate)?
Schimbarile de dispozitie din tulburarea afectiva bipolara se manifesta de-a lungul intregii vieti dar, cu ajutorul medicamentelor si al consilierii psihologice pot fi tinute sub control. Astfel, persoanele care sufera de bipolaritate pot duce vieti obisnuite, in care aceasta afectiune poate fi gestionata.
In cazul pacientilor cu bipolaritate se observa trecerea de la episoadele depresive la episoadele maniacale sau hipomaniacale. Aceasta trecere de la starile de tristete si lipsa de interes pentru majoritatea activitatilor la o stare caracterizata de euforie, un nivel ridicat de energie si chiar iritabilitate poate afecta aspecte esentiale ale vietii precum:
- somnul
- nivelul general de energie
- luarea deciziilor
- comportamentele
- interactiunea cu cei din jur.
„Vom vorbi în primul rând despre fetiţe. Cumva ne întoarcem în adolescenţă, unde fetiţele citesc foarte mult pe internet. În perioada adolescenţei, viaţa noastră sau a adolescentei este foarte tulbure. Părinţii nu înţeleg stările pe care le au şi sunt certate de către aceştia. Ele identifică aceste stări, că odată sunt mai vesele, apoi mai triste. Se poartă aceste stări.
Boala afectivă bipolară este un lucru serios, cu repercusiuni în viaţa noastră de zi cu zi foarte importantă, vorbim aici de perioada adultă”, a explicat dr. Luminiţa Mihai, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate.
Diferenţa dintre boala afectivă bipolară şi o stare dezechilibrată
„Putem face această diferenţă lucrând cu ele şi reuşim. Dacă cunoaştem destul de bine dezvoltarea adolescentelor sau adolescenţilor, reuşim să facem distincţie între ceea ce se poartă sau dacă, în interior există o suferinţă în interior.
Trebuie să înţelegem că perioadele de tristeţe de depresie, pot fi cauzate de factori exogeni sau din mediul exterior care nu are legătură cu bipolaritatea, dar părintele vine şi spune că cel mic este trist. De exemplu, dacă copilul şi-a pierdut părintele, este normal ca acel copil să fie trist. În schimb, dacă acel copil râde, atunci este o altă problemă.
Sunt anumite cauze care pot duce la bipolaritate. Identificăm pentru început problemele şcolare dacă este vorba despre un copil, dacă vorbim despre un adult, vedem că are dificultăţi la locul de muncă, nu mai are chef să se dea jos din pat, devine dezordonat. Deci avem semne, care ne arată ca există o depresie”, a mai spus medicul.
Cum se manifestă episoadele maniacale
„Aceste stări de bipolaritate sunt variabile. Debutul începe cu un epidod maniacal, sigur, undeva va mai face o depresie. Dacă începe cu depresie, trebuie să aşteptăm trei episoade şi dacă toate trei sunt depresive, atunci va face o tulburare depresivă constantă. Deci, nu va mai face niciodată un episod maniacal.
Între ele pot fi şi acele episoade de hipomanie, care nu sunt duse la extrem, dar observăm că se schimbă comportamentul. Se încadrează tot în tulburare bipolare”, a mai explicat dr. Mihai
Bipolaritatea, des confundată cu ciclotimia
„Nu trebuie să confundăm ciclotimia cu bipolaritatea, pentru că există o trecere foarte rapidă între depresie şi euforie. Depinde de debutul boli, care apare de obicei după vârsta de 18 ani.
Bipolaritatea este o boală majoră cum spunem în psihiatrie şi întotdeauna găsim ceva din partea noastră de vulnerabilitate. Simţim că nu avem energie. Important să vedem dacă putem să dormim sau nu, iar dacă nu am putut dormi, dar reuşim să lucrăm foarte bine, atunci trebuie să ne punem un semn de întrebare”, a mai explicat medicul.
