Tumorile cerebrale, masele tumorale greu accesibile și metoda care le poate trata cu succes. A scăzut riscurile complicațiilor cu aproape 15%
În ultimii 15 ani, riscurile de complicații în cazul extirpării tumorilor cerebrale au scăzut foarte mult, de la 10-15 la sută la doar 2 la sută. În plus, riscul de mortalitate a ajuns la 0,1 la sută.
Toate aceste performanțe se explică prin experiența din ce în ce mai vastă a echipelor de specialiști în neurochirurgie, prin dezvoltarea tehnologiei, dar și prin personalizarea metodelor de tratare a tumorilor cerebrale.
Acestea pot fi atât benigne, cât și maligne. În ceea ce privește incidența cancerelor care afectează creierul și sistemul nervos, acestea sunt pe locul 17 în topul bolilor maligne, cu aproape 300 de mii de cazuri noi în 2018. Cele mai frecvente tumori cerebrale operate sunt metastazele, alături de tumorile primare gliale.
“Există 4 grade ale tumorilor gliale, gradul 4 fiind cel malign, adică un cancer. La ora actuală, avem posibilitatea diagnosticării precoce a acestor tumori.
De exemplu, pacienții cu tumori gliale de gradul 1 pot fi tratați cu succes dacă îndepărtăm aceste tumori, folosind tehnicile avansate. Nu este o idee tocmai bună doar să-i monitorizăm, fără să intervenim rapid. Sfatul nostru pentru toți colegii noștri neurochirurgi este să îndepărteze aceste tumori cât mai repede. Deseori, se întâmplă ca aceste tumori să fie în zone elocvente, responsabile pentru funcții vitale, iar pacienții să fie sfătuiți să revină după 6 luni pentru rezonață magnetică. Și se întâmplă ca tumorile să ajungă la gradul 4 în acest interval”, avertizează prof. dr. Ilhan Elmaci, neurochirug de top din cadrul Spitalului ACIBADEM Maslak.
O regulă importantă pentru a trata cu succes tumorile maligne este ca acestea să fie evaluate și abordate în cadrul unei echipe complexe de medici. La ora actuală, tumorile cerebrale sunt tratate cu succes de către echipe formate din cel puțin 10 specialiști. Alături de oncolog, neurochirurgi, neurolog, radiolog și radioterapeut, extrem de importantă este prezența unui neuroanestezist.
“Anestezia trebuie făcută atât de bine încât pacientul să se întrebe după operație dacă chiar a trecut prin acea intervenție. Toți pașii intervenției sunt ca realizarea unui puzzle: dacă un singur pas nu este făcut așa cum trebuie, la cele mai înalte standarde, atunci rezultatul are de suferit. De exemplu, dacă o operație pe creier durează 4 ore, neuroanestezistul adoarme pacientul și îl trezește atunci când noi, neurochirurgii, ajungem în zonele sensibile. Atfel, cu ajutorul pacientului treaz, ne asigurăm că totul este bine și continuăm intervenția”, adaugă reputatul neurochirurg.
O intervenție de îndepărtare a unei tumori cerebrale durează în medie 4-5 ore, însă timpul operator poate ajunge și la 8 ore. Unul dintre scopurile principale ale echipei medicale este îndepărtarea tumorilor, fără a afecta țesuturile sănătoase. La nivelul creierului, acestea pot fi responsabile pentru menținerea funcțiilor vitale și orice gest neinspirat poate afecta pe viitor calitatea vieții pacienților. Pentru a evita acest lucru, în centrele mari de neurochirurgie, echipele de medici apelează la cea mai bună tehnologie care asigură acuratețea diagnosticului și tratamentelor.
“Neuromonitorizarea înseamnă, de fapt, evaluarea continuă a activității electrice a creierului în sala de operație, sub anestezie sau cu pacientul treaz. În paralel cu aceasta, facem și examinările neuroradiologice, iar toate tehnicile avansate ne ajută să localizăm cu precizie zonele elocvente responsabile pentru funcțiile vitale din corp și să evaluăm circuitele cerebrale. Fiecare persoană are anumite particularități la nivel cerebral și trebuie să le evaluăm și să le știm bine înainte de operație. Astfel, având toate aceste date, le analizăm în echipă înainte de operație și ne este mult mai ușor să facem operațiile, în funcție de particularitățile fiecărui caz. Facem și simulări înainte de intervenție și stabilim care sunt limitele în care putem opera, pentru a nu afecta zonele elocvente și circuitele cerebrale importante. Practic, înainte de intervenție, facem o hartă a creierului care ne orientează pe parcursul intervenției, pentru a reduce la minimum riscurile intervențiilor”, descrie expertul neurochirurg de top din cadrul ACIBADEM beneficiile neuromonitorizării care a redus mult riscul lezării unor structuri fine din creier.
La ora actuală, intervențiile performante de extirpare a tumorilor cerebrale sunt de neconceput fără tehnologie. Digitalizarea, dar și folosirea unor instrumente precum microscopul, neuroendoscopul, scanările tomografice intraoperatorii, rezonanța magnetică intraoperatorie și neuromonitorizarea contribuie substanțial la extirparea completă a țesuturilor maligne.
“Folosim ultrasonografia intraoperatorie care ne ajută să fim sută la sută siguri, iar acest lucru este posibil și datorită experienței. Pentru cineva care folosește de puțină vreme aceste metode, este imposibil să le controleze perfect, dar echipa noastră are experiență, iar pe baza evaluărilor imagistice făcute de neuro-radiolog, putem ști cu precizie cum decurge intervenția pas cu pas. Sunt situații când folosim tomografia computerizată intraoperatorie, în funcție de localizare. Tehnologiile ne asistă în toate intervențiile de extirpare a tumorilor cerebrale, pentru a evita complicațiile”, adaugă prof. dr. Ilhan Elmaci.
Fie că este benignă, fie că este malignă, o tumoare cerebrală dă simptome în momentul în care exercită o presiune asupra țesuturilor din jur. Acestea pot fi dureri de cap, stări de rău, pierderea cunoștinței, momente de absență sau amorțeli în diverse zone din corp. Vizita la medic este obligatorie, așa cum la fel de imperioasă este și monitorizarea regulată post-terapie pentru cancere. Se știe că anumite formațiuni maligne precum cele de plămâni, sân, colon sau de piele pot da metastaze cerebrale.
“De exemplu, dacă există 3 sau 4 metastaze la nivel cerebral, iar pacientul are de suferit din cauza celei mai mari pentru că aceasta face o compresie cerebrală puternică, atunci o extirpăm. Pe celelalte, le putem trata prin radioterapie. Adaptăm tratamentul în funcție de fiecare caz în parte, îl personalizăm. Avem deja o experiență îndelungată și cu Gamma Knife, suntem practic primul grup de medici din Orientul Mijlociu care a început să lucreze cu această tehnologie. Așa că expertiza noastră ne permite să o folosim în multe situații, fie de sine stătător, fie după intervenția chirurgicală, dacă mai există resturi de tumoră. Acestea pot fi abordate prin Gamma Knife, Cyber Knife sau alte tehnologii din sistemul LINAC (acceleratorul linear care folosește raze X sau electroni pentru a distruge țesuturile tumorale)”, descrie progresele radioterapiei aplicate în sfera cerebrală medicul.
Prof. Dr. Ilhan Elmaci adaugă faptul că extrem de importantă este calitatea vieții pacienților de după intervenție. Astfel, la ora actuală, buna comunicare cu pacientul joacă un rol extrem de important în actul terapeutic, alături de munca în echipă.
“Principala mea misiune ca neurochirurg este să fiu un ghid pentru pacient, să ofer toate informațiile familiei și să mă asigur că toate aspectele intervenției sunt înțelese. Neurochirurgia nu mai este “one man show”. Noi evaluăm pacientul pas cu pas, în cadrul unei echipe mari. Sunt situații în alte țări sau spitale când neurochirurgul trimite pacientul mai departe către oncolog sau radioterapeut, dar aceștia nu au văzut pacientul de la început și nu au urmărit cazul în detaliu.
Dar noi lucrăm în echipă și urmărim evoluția fiecărui caz în parte. Eu sunt extrem de mulțumit că pot lucra într-o echipă valoroasă, alături de colegii mei, că putem să împărtășim experiențele profesionale, expertiza cea mai bună pentru rezolvarea cazurilor și că avem la dispoziție tehnici avansate. Iar toate acestea contribuie la șanse maxime de reușită și la o rată extrem de scăzută a morbidității, având în vedere că tratăm cazuri foarte grave”, spune prof. dr. Ilhan Elmaci.
Până la această oră, cauzele apariției tumorilor cerebrale nu sunt pe deplin înțelese, însă specialiștii menționează printre factorii de risc stresul, anumite obiceiuri alimentare, radiațiile electromagnetice, fumatul și alcoolul.
