Din cuprinsul articolului
Tunelurile secrete de sub Casa Poporului. Casa Poporului, cunoscută oficial ca Palatul Parlamentului, a fost construită în perioada comunistă, sub conducerea dictatorului Nicolae Ceaușescu. Lucrările au început în anul 1984 și au continuat până la Revoluția din 1989, când regimul comunist a fost răsturnat. Construcția a fost parte a unui proiect megalomanic de urbanism care viza transformarea Bucureștiului într-un oraș care să rivalizeze cu marile capitale ale lumii.
Edificiul a fost proiectat să fie sediul administrației comuniste și al Parlamentului României. În timpul construcției, au fost demolate numeroase clădiri istorice și cartiere întregi din centrul Bucureștiului pentru a face loc acestui mastodont arhitectural. Aproximativ 20.000 de oameni au fost forțați să-și părăsească casele pentru a face loc proiectului.
Dimensiunile sale sunt impresionante, fiind considerat a fi unul dintre cele mai mari clădiri administrative din lume. Casa Poporului are peste 1.100 de camere și o suprafață de aproximativ 365.000 de metri pătrați. Arhitectura sa monumentală, dominată de stilul neoclasic, este un simbol al puterii și opulenței regimului comunist.
Tunelurile secrete de sub Casa Poporului
Structura imensă a Casei Poporului din București înglobează un buncăr antiatomic, legat de principalele instituții ale statului printr-un labirint subteran întinzându-se pe o distanță de 20 de kilometri.
Aceste detalii neștiute până acum ale capitalei României au fost aduse la lumină de colonelul în rezervă Nicolae Kovacs, într-un interviu acordat pentru Libertatea.
„Ceauşescu voia să demonstreze prin Casa Poporului că e cel mai tare conducător din blocul socialist. Şi a reuşit”, afirmă Kovacs, în vârstă de 82 de ani, persoana care a coordonat cea mai secretă parte a lucrărilor de construcție a acestui monument grandios.
Se estimează că în Casa Poporului există nu mai puțin de 5.000 de încăperi, iar în adâncurile sale subterane se întind șapte etaje, cel mai de jos fiind dedicat buncărului antiatomic al lui Ceaușescu. Acest adăpost este construit din pereți de beton cu o grosime de 1,5 metri, acoperiți cu o placă de eclatare, care îi asigură protecție împotriva radiațiilor.
Adăpostul este alcătuit dintr-o sală principală, utilizată ca punct de comandă – cartierul general conceput pentru a fi conectat telefonic la toate unitățile militare din România – și mai multe apartamente destinate conducerii statului în caz de război. Sala principală trebuia să aibă o masă mare în centrul ei și pe pereți, hărți ale României, reliefate. Pentru ventilație, au fost aduse pompe suedeze cu filtre speciale, care au fost încorporate în pereți. Aproximativ 12 camere mari cu filtre de rezervă au fost stocate pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine aduse în Casa Poporului, potrivit lui Kovacs.
În calitate de ofițer superior specializat în construcții speciale, Kovacs a fost implicat în toate aspectele legate de construcția de pasaje secrete în timpul lui Ceaușescu.
Aproximativ 20 de kilometri de tunele au fost create astfel încât să permită circulația autovehiculelor electrice. Tunelurile principale conectează Palatul Cotroceni la Academia Militară, apoi de la aceasta la Casa Poporului. De aici, pornesc două tuneluri majore: unul către fostul Comitet Central (actualul Minister de Interne din Piața Revoluției) și unul către actualul Minister al Apărării. Tunelurile dinspre Piața Revoluției sunt echipate cu uși masive de șapte tone fiecare, care pot închide ermetic zona în caz de necesitate.
De-a lungul acestui sistem au fost integrate și catacombele mai vechi, construite în perioada interbelică, precum cele din zona Cotroceni, comandate de Carol al II-lea. Există și numeroase tunele secundare, cum ar fi cel între Casa Poporului și stația de metrou Izvor, care probabil vor fi utilizate în viitor pentru utilități publice.
