Din cuprinsul articolului
Un compus natural extras din frunzele și ramurile de rodie reușește să descompună direct agregatele proteice toxice implicate într-o boală rară, progresivă și adesea fatală, care afectează nervii și inima.
Descoperirea aparține unei echipe de cercetători de la Universitatea Kumamoto din Japonia și deschide o direcție complet nouă de tratament, acolo unde terapiile actuale au limite clare.
Studiul, publicat în revista iScience, arată că substanța – numită 1,2,3,4,6-penta-O-galloyl-β-D-glucoză (PGG) – poate dezintegra depozitele de amiloid formate din proteina transtiretină, responsabile de amiloidoza TTR. Spre deosebire de tratamentele existente, care încearcă să prevină formarea acestor depozite sau să reducă producția proteinei defecte, PGG acționează direct asupra agregatelor deja formate.
O boală greu de controlat, cu opțiuni limitate
Amiloidoza TTR apare atunci când transtiretina, o proteină implicată în transportul hormonilor tiroidieni și al vitaminei A, se pliază greșit și se acumulează sub formă de fibrile insolubile în țesuturi. Depunerile afectează în special nervii periferici și mușchiul cardiac, ducând la neuropatie progresivă, insuficiență cardiacă și, în multe cazuri, la scăderea severă a speranței de viață.
În prezent, tratamentele disponibile pot încetini evoluția bolii, dar sunt mult mai puțin eficiente odată ce depozitele de amiloid s-au instalat. Eliminarea acestora rămâne una dintre cele mai mari provocări din domeniu.
Screening extins și o surpriză din lumea plantelor
Pentru a identifica molecule capabile să atace direct fibrilele amiloide, cercetătorii japonezi au analizat 1.509 extracte vegetale dintr-o bibliotecă de produse naturale. Extractele obținute din frunze și ramuri de rodie (Punica granatum) au ieșit rapid în evidență prin capacitatea lor de a fragmenta agregatele de transtiretină.
Analizele chimice ulterioare au identificat PGG drept componentul activ. În experimente de laborator, substanța a reușit să dezmembreze fibrilele amiloide formate atât din variante mutante ale proteinei, cât și din forma sa normală, asociată cu amiloidoza senilă cardiacă.
Un detaliu important este specificitatea. În aceleași condiții experimentale, PGG nu a afectat fibrilele de beta-amiloid implicate în boala Alzheimer, un rezultat care sugerează o interacțiune moleculară selectivă, nu un efect general de „curățare” a proteinelor.
Rezultate promițătoare în modele biologice
Echipa a testat compusul și într-un model biologic viu, folosind nematodul Caenorhabditis elegans modificat genetic pentru a produce fragmente umane de transtiretină. Administrarea PGG a redus semnificativ acumularea proteinelor toxice și a dus la creșterea duratei de viață și a stării generale de sănătate a organismelor.
Mai mult, cercetătorii au aplicat PGG pe fibrile amiloide extrase direct din țesut cardiac uman, provenit de la un pacient cu amiloidoză TTR ereditară. Și în acest caz, agregatele au fost fragmentate, un rezultat care apropie descoperirea de relevanța clinică.
De ce funcționează PGG
Analizele structurale au arătat că eficiența compusului depinde de arhitectura sa chimică. Molecula este alcătuită dintr-un nucleu de glucoză, de care sunt atașate mai multe grupări galloyl. Această structură pare să permită legarea stabilă de fibrilele amiloide și destabilizarea lor din interior.
Autorii subliniază că aceste informații pot fi folosite nu doar pentru studierea PGG în sine, ci și pentru dezvoltarea unor molecule similare, optimizate pentru uz terapeutic.
Ce urmează
Deși rezultatele sunt solide, cercetătorii avertizează că studiul se află într-o etapă preclinică. Sunt necesare teste suplimentare pentru a evalua siguranța, biodisponibilitatea și eficiența PGG în organisme mai complexe și, ulterior, în studii clinice pe oameni.
Chiar și așa, descoperirea marchează un pas important. Pentru prima dată, un compus natural demonstrează capacitatea de a distruge selectiv depozite de amiloid deja formate în amiloidoza TTR, o zonă în care medicina are încă puține soluții reale.
