Din cuprinsul articolului
Un medicament vechi, ieftin și folosit de zeci de ani pentru hipertensiune arterială ar putea deschide o direcție complet nouă în tratamentul glioblastomului, una dintre cele mai agresive și letale forme de cancer cerebral. Cercetători de la University of Pennsylvania au descoperit mecanismul molecular prin care acționează hidralazina și au observat că aceasta poate încetini creșterea celulelor tumorale, potrivit unui studiu publicat în revista Science Advances.
Descoperirea apare într-un context în care opțiunile terapeutice pentru glioblastom rămân extrem de limitate, iar supraviețuirea medie după diagnostic este, în general, între 12 și 18 luni.
Ce este hidralazina
Hidralazina este un vasodilatator folosit de peste 70 de ani pentru tratarea hipertensiunii arteriale și a preeclampsiei. Deși este prescrisă de decenii, mecanismul exact prin care acționează la nivel molecular nu fusese complet înțeles.
Potrivit cercetătorilor, acest lucru nu este neobișnuit: între 10% și 20% dintre medicamentele aprobate sunt utilizate fără a se cunoaște în detaliu mecanismul lor de acțiune.
În cazul hidralazinei, echipa de la University of Pennsylvania a creat o variantă de laborator a substanței, numită HYZyne, care le-a permis să urmărească exact de ce proteine se leagă în interiorul celulelor.
Rezultatul central: hidralazina blochează activitatea unei enzime numite 2-aminoethanethiol dioxygenase (ADO).
Proteina-cheie care leagă tensiunea arterială de cancerul cerebral
ADO este o enzimă sensibilă la oxigen, implicată în reglarea tonusului vaselor de sânge. Atunci când activitatea ADO este inhibată, vasele de sânge rămân relaxate, iar tensiunea arterială scade.
Conform cercetătorilor, ADO joacă și un rol important în supraviețuirea celulelor de glioblastom. Această formă de cancer se bazează pe activitate crescută a ADO pentru a se multiplica agresiv.
În experimentele de laborator, atunci când celulele de glioblastom au fost tratate cu hidralazină, ele au intrat într-o stare numită „senescență”.
Aceasta nu le omoară, dar le forțează într-un „mod de pauză”, în care nu se mai divid.
O singură doză a reușit să mențină această stare timp de mai multe zile.
Ce spun specialiștii din afara echipei de cercetare
Walavan Sivakumar, neurochirurg certificat și director de neurochirurgie, care nu a fost implicat în studiu, a evaluat public importanța rezultatelor.
„Este o piesă de știință foarte elegantă. Autorii au reușit, în sfârșit, să clarifice modul în care funcționează hidralazina la nivel molecular și, în același timp, au descoperit o vulnerabilitate complet nouă în tumorile cerebrale agresive”, a declarat Sivakumar.
Acesta a subliniat diferența față de tratamentele clasice.
„Faptul că au reușit să împingă celulele tumorale într-un fel de ‘mod de somn’ este o schimbare fundamentală de perspectivă în terapia cancerelor cerebrale”, a spus el.
Tot Sivakumar a explicat de ce acest medicament este atractiv din punct de vedere clinic:
„Este unul dintre cele mai vechi medicamente pentru tensiune, cu zeci de ani de date de siguranță și disponibilitate globală. În neuro-oncologie, unde tratamentele sunt adesea scumpe, toxice și greu accesibile, ideea că un medicament generic, cu cost mic, ar putea încetini o tumoră precum glioblastomul este extrem de atractivă.”
Rezervele comunității medicale
Nicholas Klaiber, medic și absolvent al Eastern Virginia Medical School, a evaluat de asemenea studiul, deși nu a participat la cercetare.
El a descris datele drept solide din punct de vedere științific, dar a atras atenția asupra limitărilor biologice.
„Problema cu simpla inducere a senescenței este că ar fi nevoie de terapie continuă pentru a suprima creșterea tumorii”, a explicat Klaiber.
Acesta a mai avertizat:
„Celulele de glioblastom au o rată foarte mare de mutație și, probabil, ar putea crește din nou producția de ADO pentru a deveni rezistente la hidralazină.”
De ce contează această descoperire, chiar dacă nu e încă un tratament
Este important de subliniat că rezultatele sunt preclinice, adică obținute în laborator, nu în studii pe pacienți.
Cu toate acestea, descoperirea schimbă modul în care cercetătorii privesc atât hidralazina, cât și strategia împotriva glioblastomului.
Până acum, majoritatea terapiilor se concentrau pe distrugerea directă a celulelor tumorale. Noul mecanism sugerează că „înghețarea” tumorii ar putea fi o strategie complementară.
Ce ar putea urma
Conform autorilor studiului, următorii pași vor trebui să includă:
– teste pe modele animale
– evaluarea siguranței la doze relevante pentru cancer
– studii clinice pe oameni
Hidralazina NU este, în prezent, un tratament aprobat pentru glioblastom. Nu este recomandată off-label în afara studiilor clinice.
Ce trebuie înțeles corect
Datele actuale arată că:
– hidralazina blochează enzima ADO
– ADO este implicată în creșterea glioblastomului
– blocarea ADO încetinește multiplicarea celulelor tumorale în laborator
Nu există, deocamdată, dovezi clinice că medicamentul prelungește viața pacienților cu glioblastom.
O moleculă veche, ignorată timp de decenii, ar putea deveni o piesă importantă într-unul dintre cele mai dificile puzzle-uri ale oncologiei moderne. Hidralazina nu este încă o soluție. Dar descoperirea mecanismului său arată că viitorul tratamentelor pentru cancerul cerebral ar putea veni din direcții mai simple decât ne-am fi așteptat.
