Dacă femeile fumează în perioada în care sunt gravide, fiicele lor vor avea un risc crescut de a dezvolta, la maturitate, obezitate şi diabet gestaţional, arată un studiu internaţional.
Rezultatele studiului au fost publicate în Diabetologia, jurnalul Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului, iar cercetările au fost realizate de specialişti de la Universitatea Lund (Suedia) şi National Institutes of Health din SUA.
Relaţia dintre fumatul în timpul sarcinii şi efectele negative asupra copiilor au fost deseori investigate; mult mai puţine şi neconcludente au fost studiile asupra efectelor ce persistă până la maturitate.
În acest studiu, care a utilizat date din Registrul mMedical Suedez al Naşterilor, cercetătorii au analizat relaţia dintre fumatul în timpul sarcinii şi şansele fiicelor respectivelor femei de a dezvolta obezitate şi diabet atunci când vor fi ele însele gravide.
Datele se referă la femei născute începând cu anul 1982, (când au început să fie înregistrate şi informaţiile referitoare la fumat) şi care au născut cel puţin un copil. Au fost incluse, în total, 80.189 de cazuri.
Mamele au fost clasificate în trei categorii: nefumătoare, fumătoare de nivel moderat (1-9 ţigări pe zi), fumătoare de nivel ridicat (peste 9 ţigări pe zi).
Dintre fiicele studiate, 7.300 au devenit obeze şi 291 au dezvoltat diabet gestaţional (o formă specifică de diabet, care apare în cursul sarcinii), atunci când au fost, la rândul lor, însărcinate.
Şansele de apariţie a diabetului gestaţional au crescut cu 62% la fiicele care fuseseră expuse, în viaţa intrauterină, la niveluri moderate ale fumatului matern, şi cu 52% la cele care fuseseră expuse la niveluri ridicate.
Fiicele expuse moderat aveau şanse cu 36% mai mari de a deveni obeze , cele expuse puternic – şanse cu 58% de a dezvolta obezitate.
Rezultatele s-au menţinut chiar după ce au fost făcute corecţiile necesare pentru factori ca vârsta, număr de naşteri, indice de masă corporală, modalitatea de a naşte, vârsta sarcinii şi greutatea la naştere.
Autorii sugerează că mecanismele posibile din spatele acestor corelaţii ar putea consta în alterări ale reglării apetitului şi saţietăţii, care au fost descoperite în cadrul unor studii pe animale.
Alte efecte ale expunerii prenatale la nicotină includ: moartea în număr mai mare a celulelor beta producătoare de insulină din pancreas şi amplificarea expresiei genelor asociate cu factorii de transcripţie, ce duc la formarea celulelor adipoase; aceste efecte ar putea fi corelate, respectiv, cu apariţia diabetului şi a obezităţii.
În plus, cercetătorii afirmă că datele recente arată apariţia unor modificări epigenetice la copiii mamelor fumătoare (ceea ce înseamnă că fumatul determină schimbări în expresia genelor la copilul încă nenăscut, schimbări care îl predispun mai târziu la obezitate şi diabet.)
Ei au atras, totuşi, atenţia, asupra faptului că anumite diferenţe – neluate în calcul – între familii, în ceea ce priveşte alimentaţia sau alte aspecte, ar putea contribui la corelaţiile observate.
În concluzie, spun autorii, aceste date arată că femeile expuse la tutun în timpul vieţii intrauterine au un risc mai mare de a dezvolta diabet gestaţional, iar efectele fumatului matern nu se observă doar în copilărie, ci se întind până la vârsta adultă. Faptul este cu atât mai îngrijorător, cu cât în multe ţări se înregistrează o creştere a numărului de fumătoare în rândul femeilor tinere
