Nu doar sedentarismul și alimentația nesănătoasă sunt de vină pentru atacul de cord, ci și infecțiile respiratorii, suplimentele de calciu sau problemele gingiilor
Principalii factori responsabili de infarct sunt fără îndoială alimentația, lipsa mișcării și fumatul. Cardiologii atenționează însă că există și cauze mai puțin obișnuite precum: relațiile afective tensionate, problemele gingiilor sau depresia, cu un impact semnificativ asupra sănătății cordului.
1. Suplimentele de calciu
Un studiu recent al revistei ,,Heart, făcut pe 23.000 de persoane, a demonstrat că cei care apelează la suplimente de calciu sunt mai expuși riscului de a face un atac de cord. Alături de colesterol, calciul este implicat în întărirea și îngustarea vaselor de sânge, adică în apariția aterosclerozei. Din motive care rămân neclare, atunci când nivelul de calciu crește brusc, acest mineral pare să ajungă în depozitele de pe pereții arterelor, proces care contribuie la apariția infarctului miocardic. ,,Trebuie avut în vedere că suplimentele de calciu autoadministrate (făpră recomandarea unui medic) și fără coadministrare de vitamina D pot crește riscul de afecțiuni cardiovasculare și de infarct miocardic”, ne-a explicat medicul cardiolog Luminița Iliuță.
2. Infecțiile respiratorii
Dacă sunteți diagnosticat cu gripă sau alte infecșii ale tractului respirator, aveți un risc de cinci ori mai mare de a face un atac de cord. Motivul: infecțiile pot determina o reacție inflamatorie care poate declanșa infarctul sau un accident vascular cerebral. În timpul și la 10 zile de la o infecție respiratorie acută, există un risc considerabil de a dezvolta un infarct miocardic, din cauza sindromului inflamator, al febrei și al deshidratării, factori care pot favoriza apariția cheagurilor de sânge” a adăugat cardiologul Luminița Iliuță.
3. Bolile de rinichi și problemele de la nivelul rinichilor pot mări riscul unui atac de cord, conform unui studiu al cercetătorilor din Rotterdam. ,,Se consideră că prezența insuficienței renale exacerbează efectul factorilor de risc cardiovascular, promovând, astfel, procesul de ateroscleroză”, a mai completat cardiologul.
4. Probleme ale gingiilor
Datele statistice indică faptul că afecțiunile cronice ale gingiilor pot contribui la evoluția celor cardiace. În bolile inimii, prezența unei afecțiuni gingivale permite intrarea bacteriilor în fluxul sangvin, unde aderă la depozitele adipoase din vasele de sânge. ”Focarele infecțioase din cavitatea bucală pot reprezenta o sursă de microbi care ajung în circulația sangvină”, a mai explicat medicul Luminița Iliuță.
5. Depresia și relațiile afective tensionate
Un studiu elaborat de National Heart Foundation subliniază că depresia provoacă la fel de multe boli de inimă ca fumatul, un nivel ridicat al colesterolului sau hipertensiunea. Explicația: depresia poate afecta funcțile inimii prin influența directă asupra sistemului nervos și cardiovascular, prin creșterea inflamației vaselor de sânge. De asemenea, depresia ar putea avea un impact indirect deoarece încurajează comportamentele nesănătoase ca fumatul și consumul de alcool, comportamente care periclitează sănpătatea inimii. O relație negativă cu partenerul de viață poate afecta inima, la propriu. Cei care nu au o legătură armonioasă cu persoanele apropiate sunt mai supuși stresului fapt care le mărește cu 43% riscul de a avea probleme cu inima, conform unui studiu al Universității din Londra.
