Vechiul vaccin BCG împotriva tuberculozei, inventat în urmă cu un secol este un vaccin ieftin, sigur, și pare să sprijine sistemul imunitar al organismului inclusiv în lupta cu noul coronavirus.
În Olanda a început un studiu prin care 1.500 de oameni, lucrători medicali, vor fi vaccinați sau revaccinați BCG. Cercetătorul Mihai Netea, profesor de biologie experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, coordonează acest proiect.
„Ceea ce am fi făcut în mod normal într-un an și jumătate am făcut acum într-o lună și jumătate”, a spus Mihai Netea, miercuri seara, la Digi24, referindu-se la acest studiu.
Poate opri un vaccin vechi, noul coronavirus? Este întrebarea pusă în urmă cu câteva zile de prestigiosul cotidian The New York Times, care îl cita într-un articol pe cercetătorul român Mihai Netea.
„Speranțele sunt mari, în sensul că până acum acest vaccin a arătat că poate scădea numărul de boli respiratorii, de infecții respiratorii la copii, la fel și la adulți, cu alte tipuri de virusuri și noi sperăm să avem același rezultat și în cadrul studiului pe care îl facem la personalul medical din Olanda. În acest moment, nu putem spune însă dacă acest vaccin va avea sau nu va avea succes. Bineînțeles, toată lumea speră acest lucru, dar nu putem da niciun procentaj cam cât la sută este șansa să fie de succes”, a subliniat Mihai Netea la Digi24.
În acest moment, sunt mai multe tipuri de schimbări imunologice care au loc în infecția cu noul coronavirus. Sunt anumite componente ale sistemului imun care încep să nu mai meargă bine, încep să fie deficitare. De pildă, limfocitele scad foarte puternic, dar nu numai limfocitele, ci și o anumită componentă a răspunsului împotriva virusurilor, interferonii, care nu lucrează cum ar trebui să o facă. În schimb, are loc o inflamație foarte puternică sistemică, ce poate duce la probleme pulmonare – a explicat profesorul Netea.
„Ceea ce poate face vaccinul BCG, ceea ce sperăm noi să poată face este să contracareze această deficiență imunitară care există la pacienții care fac infecții, în așa fel încât să existe o apărare imună mai puternică, virusul să se multiplice mai puțin ușor, deci să nu poată să se răspândească în corp la fel de ușor și oamenii să facă o boală mai ușoară sau poate chiar să nu o simtă deloc, să nu aibă simptome. Deci fiecare va fi, dacă se întâlnește cu virusul, infectat, dar dacă sistemul imunitar primește un stimulus, în așa fel încât să poată respinge, să poată inhiba mai puternic multiplicarea virală, acest lucru poate duce ca omul respectiv să aibă simptome mai ușoare sau chiar deloc”, a arătat cercetătorul român, potrivit digi24.ro.
