miercuri, septembrie 28, 2022

Vești bune: S-au descoperit neuronii care dau naștere fricii. Un grup de oameni de știință a descoperit ce produce frica și cum putem scăpa de acest sentiment.

Despre frică se spune că-i simțim mirosul, dar semnalele ce generează acest sentiment sunt multi-senzoriale. De pildă, un foc are căldură, fum și miros care îl semnalează.

Un vultur care zboară deasupra capului aruncă o umbră și creează un sunet în timp ce se năpustește asupra victimei. Iată cum oamenii de știință au identificat neuronii care dau naștere fricii.

Te-ar mai interesa: Trigliceride crescute: semne de avertizare care ap...

De mare folos pentru supraviețuire  ar fi dacă animalele ar avea o modalitate de a hrăni toate acele informații senzoriale de la vedere, miros, atingere, gust și auz într-un singur circuit neuronal care să declanșeze o parte a creierului numită amigdala să inițieze un răspuns de frică.

Totuși, existența unei astfel de căi neuronale nu a fost încă stabilită.

Un nou studiu a oferit acum dovezi ale două circuite care nu se suprapun și care lucrează împreună pentru a induce frica în creierul nostru.

Echipa de cercetători care au participat la studiu a început cu suspiciuni că neuronii care folosesc o moleculă numită peptidă legată de gena calcitoninei (CGRP) au jucat un rol important în acest proces, împreună cu „centrul fricii” al creierului – amigdala.

Te-ar mai interesa: Bei cafeaua fierbinte? Ai grijă, iată care sunt ri...

Care sunt neuronii fricii

Pe măsură ce testau ipoteza pe șoareci modificați genetic, oamenii de știință au găsit două populații distincte ale acestor neuroni CGRP în trunchiul cerebral și talamus care se conectau la amigdala animalului.

Neuronii umani exprimă, de asemenea, CGRP, așa că este posibil ca acest circuit să fie implicat în condiții precum migrene, PTSD și tulburarea spectrului autist.

Cercetătorii au echipat șoareci cu un mic dispozitiv pentru imagistica de calciu numit miniscop, care permite oamenilor de știință să urmărească activitatea neuronilor CGRP în timp ce șoarecele se deplasează liber și răspunde la mediul său.

Te-ar mai interesa: La ce greutate a ajuns Monica Anghel. ”Nu am slăbi...

Șoarecii s-au confruntat apoi cu stimuli de amenințare, inclusiv un mic șoc la picior, o explozie de sunet care imită un tunet, un disc în expansiune, simulând apropierea rapidă a unei păsări deasupra capului, un material de bumbac îmbibat în trimetiltiazolină, o componentă a fecalelor de vulpe care stârnește frică la rozătoare.

Oamenii de știință au înregistrat activitatea a 160 de neuroni CGRP, jumătate din fiecare dintre cele două soiuri: CGRPSPFp și CGRPPBel.

Te-ar mai interesa: Unde doare colonul și de ce apare durerea. Atenție...

Cercetătorii au descoperit că majoritatea neuronilor CGRP și-au crescut activitatea atunci când șoarecele a fost confruntat cu sunete, gusturi, mirosuri, senzații și indicii vizuale amenințătoare. Neuronii nu au răspuns la fel de puternic la stimulii de control, notează playtech.ro.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Parteneri
spitale private