Din cuprinsul articolului
Colesterolul HDL, numit și colesterol bun, este colesterolul care colectează excesul de colesterol din sânge și îl transportă înapoi la ficat, unde este descompus și eliminat din organism, potrivit Mayo Clinic, o organizație non-profit de practică clinică, educație și cercetare.
În plus, aceasta a precizat că un nivel mai ridicat de colesterol HDL este asociat cu un risc mai mic de apariție a bolilor de inimă.
De fapt, tipurile de colesterol sunt:
- Colesterolul total: Cantitatea totală de colesterol din sânge. Acesta include atât colesterolul lipoproteic cu densitate scăzută (LDL), cât și colesterolul lipoproteic cu densitate mare (HDL).
- Colesterolul rău (LDL): Colesterolul care se acumulează în artere și le înfundă.
- Colesterolul bun (HDL): Colesterolul care ajută la eliminarea colesterolului din artere.
- Non-HDL: Acest număr reprezintă colesterolul total minus colesterolul bun (HDL). Colesterolul non-HDL include colesterolul rău (LDL) și alte tipuri de colesterol, cum ar fi lipoproteinele cu densitate foarte mică (VLDL).
Prin urmare, organizația non-profit a dezvăluit că niacina (vitamina B3) poate fi consumată pentru a crește colesterolul bun, deoarece cercetările privind utilizarea vitaminei pe cale orală pentru tratarea unor afecțiuni specifice au arătat că, atunci când este prescrisă, aceasta este utilizată pentru a crește colesterolul lipoproteic cu densitate mare (HDL).
În ceea ce privește consumul, Institutul Național de Sănătate din SUA (NIH) a precizat că se găsește în mod natural în multe alimente, cum ar fi:
- Alimente de origine animală, cum ar fi carnea de pasăre, carnea de vită, carnea de porc și peștele.
- Unele tipuri de nuci, leguminoase și cereale.
- Alimente fortificate și îmbogățite, cum ar fi multe pâini și cereale.
Cu toate acestea, este important de reținut că cantitatea de care are nevoie fiecare persoană depinde de vârstă și sex, dar în termeni generali recomandările sunt:
- De la naștere până la vârsta de 6 luni: 2 mg
- Bebeluși cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 luni: 4 mg NE
- Copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani: 6 mg NE
- Copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani: 8 mg NE
- Băieți cu vârsta cuprinsă între 9 și 13 ani: 12 mg NE
- Băieți adolescenți cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani: 16 mg NE
- Fete adolescente cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani: 14 mg NE
- Bărbați adulți cu vârsta de peste 19 ani: 16 mg NE
- Femei adulte cu vârsta peste 19 ani: 14 mg NE
- Femei gravide și adolescente: 18 mg NE
- Femei și adolescente care alăptează: 17 mg NE
Vitamina care crește colesterolul bun și scade grăsimile nesănătoase din sânge
De fapt, Mayo Clinic a constatat că, atunci când este administrată pe cale orală în cantități adecvate, niacina pare a fi sigură.
Cu toate acestea, dozele mari de niacină disponibile pe bază de prescripție medicală pot provoca următoarele:
- Înroșirea intensă a pielii combinată cu amețeli.
- Bătăi rapide ale inimii.
- mâncărimi
- Greață și vărsături.
- Durere abdominală.
- Diaree.
- Gută
- afecțiuni hepatice
- Diabet.
„Aveți mai multe șanse să suferiți efecte secundare grave dacă luați între 2.000 și 6.000 mg de niacină pe zi”, a adăugat organizația non-profit.
Pe de altă parte, dacă nu obțineți suficientă niacină sau triptofan din alimentele pe care le consumați, puteți dezvolta o deficiență de niacină, iar deficiența severă de niacină provoacă o afecțiune cunoscută sub numele de pelagra, care este rară în țările dezvoltate, dar care poate avea următoarele efecte:
- Piele aspră, care devine roșie sau maro la soare.
- O limbă de culoare roșu aprins.
- Vărsături, constipație sau diaree.
- depresie
- dureri de cap
- oboseală extremă
- comportament agresiv, paranoic sau sinucigaș.
- halucinații, apatie, pierderi de memorie.
