Din cuprinsul articolului
Vitamina D a ajuns, în ultimii ani, în centrul unei idei simple și tentante: „îți întărește imunitatea”. Un medic de la Cleveland Clinic, dr. Matthew Badgett, explică însă mai nuanțat cum funcționează vitamina D în organism și de ce efectele suplimentării nu sunt spectaculoase la toată lumea, deși pot exista beneficii reale în anumite situații.
Mesajul lui, pe scurt: vitamina D este implicată în funcționarea sistemului imun, dar nu este un scut și nu acționează ca un „tratament” luat când te-ai îmbolnăvit. În plus, supradozarea e o problemă mai frecventă decât cred oamenii.
De ce vitamina D are legătură cu imunitatea
În interviul publicat de Verywell Health, dr. Badgett spune că vitamina D funcționează ca un „hormon imunomodulator”, adică influențează felul în care se activează și se coordonează unele celule ale sistemului imun. El precizează că celulele imune pot transforma vitamina D în forma ei activă, ceea ce poate susține răspunsul imun, dar vitamina D poate și tempera reacțiile excesive, care sunt implicate în inflamație și autoimunitate.
Pe înțelesul tuturor: nu e doar despre „apărare”, ci despre echilibru, mai ales când organismul tinde să reacționeze prea agresiv.
Dar previne infecțiile?
Aici apare partea care strică narativul perfect de TikTok.
Dr. Badgett spune clar că dovezile sunt mixte. Există studii care arată beneficii, altele care nu găsesc diferențe, iar acolo unde se vede un efect, de multe ori el e mic. În interviu, medicul explică faptul că unele rezultate vorbesc despre o reducere marginală, în jur de 10% a riscului de infecții, și că suplimentul trebuie luat zilnic înainte să te îmbolnăvești, nu „după ce ai răcit”.
Imaginea de ansamblu din cercetare susține aceeași concluzie prudentă. O meta-analiză IPD publicată în BMJ a găsit o protecție modestă împotriva infecțiilor respiratorii acute, cu efect mai evident în anumite subgrupuri.
În schimb, un trial mare publicat tot în BMJ (CORONAVIT) nu a găsit reducerea riscului de infecții respiratorii într-o strategie de tip testare și tratament.
Iar o actualizare recentă publicată în The Lancet Diabetes & Endocrinology a reanalizat datele din RCT-uri și discută tocmai această lipsă de uniformitate a rezultatelor.
Așadar, vitamina D nu e „fraudă”, dar nici „minune”.
Ce spune medicul despre autoimunitate
Un punct interesant din interviu este că dr. Badgett menționează și studii care au arătat reducerea riscului de boli autoimune sau rezultate mai bune la unele persoane cu autoimunitate care iau vitamina D.
E o zonă în care cercetarea încă evoluează și unde efectul poate depinde foarte mult de nivelul inițial de vitamina D și de profilul pacientului.
Avertismentul care contează cel mai mult: supradozarea
În partea de siguranță, interviul devine mult mai tranșant.
Dr. Badgett avertizează că vede frecvent în practică situații de toxicitate sau dezechilibre ale calciului, pentru că oamenii iau prea multă vitamina D sau iau mai multe produse care o conțin simultan.
Aici merită spus pe românește, fără ambalaj: vitamina D este liposolubilă, deci se poate acumula, iar excesul poate duce la hipercalcemie și complicații.
NIH Office of Dietary Supplements notează un prag superior tolerabil (UL) de 4.000 UI/zi pentru adulți din toate sursele.
Zilnic sau săptămânal?
Dr. Badgett spune că preferă dozele zilnice celor săptămânale, fiindcă sunt mai constante, iar „megadozele” săptămânale au existat în unele studii asociate cu efecte nedorite la vârstnici.
Este o observație pe care mulți medici o repetă deja, mai ales în contexte în care suplimentarea se face „după ureche”.
Câte UI sunt rezonabile în mod obișnuit
În interviu, medicul spune că multe studii au folosit doze între 400 UI și 5.000 UI, iar el recomandă frecvent pentru adulți un interval de început de 1.000–2.000 UI/zi.
În paralel, ghidurile internaționale au devenit mai prudente cu suplimentarea empirică. Endocrine Society recomandă ca adulții sănătoși sub 75 de ani să urmeze dozele de tip RDA stabilite de Institute of Medicine, adică 600 UI/zi până la 70 de ani și 800 UI/zi după 70 de ani, fără rutină de testare la populația generală.
Asta nu înseamnă că 1.000–2.000 UI este „greșit”, ci că dozele trebuie adaptate la individ și la context.
Are sens să-ți verifici nivelul?
Dr. Badgett recomandă să-ți verifici nivelul înainte de a crește doza și amintește că valorile tind să scadă iarna, când expunerea la soare e mai mică.
Aici e importantă nuanța. Există diferență între:
-
deficit real documentat
-
insuficiență
-
și ideea de „preventiv” fără motiv
În România, suplimentarea cu vitamina D este foarte răspândită, mai ales iarna, însă strategia corectă medical rămâne aceeași: nu te tratezi după grupuri de Facebook.
De unde iei vitamina D, dacă nu vrei suplimente
Sursele alimentare nu sunt numeroase, dar există. Medicul amintește:
-
uleiuri din ficat de pește
-
pește gras
-
gălbenuș de ou
-
ficat de vită
-
brânzeturi
În SUA, multe alimente sunt fortificate. În UE și România, fortificarea există, dar nu este la fel de uniformă ca în America. În orice caz, pentru mulți adulți, alimentația singură nu acoperă mereu necesarul în lunile reci.
De reținut
Vitamina D are un rol real în imunitate, dar nu în modul simplist în care e promovată online. Nu înlocuiește somnul, alimentația, mișcarea și vaccinarea, nu „te apără” instant când ai luat-o azi și nici nu trebuie transformată într-o obsesie.
Poate ajuta, mai ales la persoanele cu niveluri mici, dar efectele sunt adesea modeste, iar supradozarea este un risc real.
