Din cuprinsul articolului
Administrația Prezidențială a desecretizat, marți seara, costurile pentru zborurile președintelui Klaus Iohannis din perioada ianuarie 2015 – februarie 2025. Potrivit documentului transmis de Administrația Prezidențială, fostul președinte a efectuat 193 de deplasări externe în timpul celor două mandate, iar sumele cheltuite pentru acestea au crescut constant de-a lungul anilor.
Cea mai costisitoare deplasare: Japonia și Singapore
Cea mai scumpă călătorie efectuată de Klaus Iohannis a fost în 2023, când a vizitat Japonia și Singapore. Administrația Prezidențială a plătit pentru acest zbor peste 7 milioane de lei. În același an, numărul de deplasări externe a fost cel mai mare din întreaga sa perioadă de mandat, cu un total de 26 de călătorii oficiale.
Evoluția costurilor pentru zborurile prezidențiale
Sumele cheltuite pentru zborurile efectuate de Klaus Iohannis în perioada 2015 – 2025 sunt următoarele:
- 2015: 6,61 milioane lei
- 2016: 5,2 milioane lei
- 2017: 5,6 milioane lei
- 2018: 4,9 milioane lei
- 2019: 9,34 milioane lei
- 2020: 3,17 milioane lei
- 2021: 7,04 milioane lei
- 2022: 13,7 milioane lei
- 2023: 36,5 milioane lei
- 2024: 20,9 milioane lei
- 2025: 685.000 lei pentru o singură deplasare în Belgia
Călătoriile în Africa și America de Sud, în centrul controverselor
Una dintre cele mai controversate deplasări a fost turneul în Africa, care a costat aproximativ 3,5 milioane de lei. Pe lângă aceasta, turneul din America de Sud a fost, de asemenea, criticat pentru costurile ridicate și pentru lipsa unor rezultate concrete care să justifice cheltuielile.
De-a lungul anilor, Klaus Iohannis a fost criticat pentru cheltuielile semnificative asociate deplasărilor sale externe. Lipsa de transparență privind justificarea acestor costuri a fost un subiect intens dezbătut în spațiul public, mai ales că Administrația Prezidențială a refuzat în repetate rânduri să ofere detalii concrete, invocând clasificarea informațiilor.
Mulți politicieni și o parte a opiniei publice au considerat cheltuielile excesive și nejustificate, mai ales în contextul economic dificil. Comparativ, alte state europene cu bugete similare nu au înregistrat costuri atât de mari pentru deplasările oficiale ale liderilor lor.
Desecretizarea acestor informații aduce un nou val de dezbateri legate de modul în care au fost cheltuiți banii publici și de necesitatea unui control mai strict asupra cheltuielilor prezidențiale în viitor.
