Din cuprinsul articolului
România va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026. La ora 03:00, ceasurile vor fi date înainte și va deveni 04:00.
Ziua respectivă va avea 23 de ore, iar România va trece de la ora Europei de Est (EET) la ora de vară a aceluiași fus orar (EEST).
Schimbarea orei are loc de două ori pe an. Revenirea la ora de iarnă în 2026 va avea loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ora 04:00 devine 03:00, iar ziua va avea 25 de ore.
Originea ideii de oră de vară
Ideea schimbării orei a fost menționată pentru prima dată în 1784 de omul de știință Benjamin Franklin, care sugera folosirea mai eficientă a luminii naturale pentru a economisi combustibilul folosit la iluminat.
Prima propunere modernă a fost făcută în 1907 de britanicul William Willett, iar aplicarea practică a sistemului a început în 1916, în timpul Primului Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus ora de vară pentru a reduce consumul de combustibil.
În România, ora de vară a fost utilizată pentru prima dată în 1917, iar forma actuală a sistemului este aplicată din 1997, după armonizarea cu calendarul Uniunii Europene.
Parlamentul European a pus sub semnul întrebării schimbarea orei
Utilitatea schimbării orei a fost intens dezbătută în ultimii ani.
Pe 9 februarie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut Comisiei Europene evaluarea sistemului actual.
Rezoluția a fost aprobată cu 384 de voturi pentru și 153 împotrivă.
Europarlamentarii au subliniat în document că „numeroase studii indică un efect negativ asupra sănătății umane”.
Deși au existat propuneri pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei, statele membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord, iar sistemul rămâne în vigoare.
Ce efecte are schimbarea orei asupra sănătății
Deși modificarea este de doar o oră, cercetările arată că organismul poate reacționa similar unei schimbări de fus orar.
Schimbarea orei poate influența:
Studiile arată că adaptarea completă a organismului poate dura până la trei săptămâni.
În perioada imediat următoare schimbării orei au fost observate mai multe probleme de sănătate și comportament.
Crește riscul de infarct după trecerea la ora de vară
Un studiu publicat în 2014 în revista Open Heart a arătat că numărul infarctelor crește cu 25% în ziua de luni care urmează trecerii la ora de vară.
Pe parcursul întregii săptămâni, numărul total de infarcte rămâne similar, însă frecvența este mai mare la începutul săptămânii.
Cercetătorii spun că lipsa unei ore de somn, combinată cu stresul începutului de săptămână, poate afecta persoanele vulnerabile din punct de vedere cardiovascular.
Privarea de somn este asociată și cu creșterea în greutate, diabet și boli cardiovasculare.
Crește și riscul de accident vascular cerebral
Schimbarea orei poate influența și riscul de accident vascular cerebral (AVC).
Date prezentate la reuniunea Academiei Americane de Neurologie din 2016 arată că ratele de AVC sunt cu 8% mai mari în primele două zile după schimbarea orei.
Riscul este mai mare pentru:
- persoanele peste 65 de ani, cu un risc cu 20% mai mare
- pacienții cu cancer, cu un risc cu 25% mai mare
Tulburările de somn pot contribui la creșterea tensiunii arteriale și la afectarea stării mentale, factori care pot favoriza infarctul sau accidentul vascular cerebral.
Productivitatea la serviciu scade după schimbarea orei
Schimbarea orei poate influența și performanța la locul de muncă.
Un studiu publicat în 2012 în Journal of Applied Psychology arată că în prima zi de luni după trecerea la ora de vară angajații sunt mai puțin productivi.
Fenomenul este cunoscut sub numele de „cyberloafing”, care descrie utilizarea internetului în scop personal în timpul programului de lucru.
În această perioadă, printre cele mai căutate cuvinte pe Google se numără „YouTube”, „video”, „muzică” sau „ESPN”.
Adolescenții sunt printre cei mai afectați
Adolescenții pot pierde ore importante de somn după trecerea la ora de vară.
Un studiu publicat în Journal of Clinical Sleep Medicine în 2015 arată că această schimbare poate provoca:
- somnolență în timpul zilei
- scăderea atenției
- timp de reacție mai lent
Aceste probleme pot avea efecte asupra performanței școlare și asupra siguranței la volan.
Mai multe cercetări au arătat că în zilele care urmează schimbării orei crește și numărul accidentelor rutiere fatale.
Economisește ora de vară energie electrică?
Inițial, sistemul schimbării orei a fost introdus pentru reducerea consumului de energie electrică, deoarece iluminatul era principala formă de consum.
În prezent, aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și alte dispozitive consumă o mare parte din electricitate, iar beneficiile energetice sunt discutabile.
Un studiu realizat în statul american Indiana, unde ora de vară a fost introdusă în 2006, a arătat că economiile realizate la iluminat au fost anulate de creșterea consumului de energie pentru aer condiționat.
De asemenea, activitățile desfășurate seara, când este încă lumină, pot duce la creșterea consumului de combustibil, deoarece oamenii circulă mai mult cu mașina.
