Din cuprinsul articolului
Știm cu toții că poți fi alergic la nuci, dar acum restaurantele ne avertizează despre tot, de la țelină la muștar. De la un singur posibil alergen, meniurile restaurantelor au ajuns să conțină atenționări legate de 14 ingrediente. Vi le prezentăm pe cele mai cunoscute dintre ele
Dana Lascu
Nu cu mult timp în urmă, singurele simboluri de avertizare pe care le puteai găsi într-un meniu de la restaurant erau „N” pentru nuci și, poate, un „V” care indica un fel de mâncare vegetarian. Povestea s-a s chimbat dr amatic în ultimii ani, de la f ast-food-uri, garstrobaruri și restaurante, până la marile lanțuri comerciale de alimente, meniurile și etichetele conțin acum o listă lungă de ingr ediente care ar put ea provoca pr obleme.De unde atâta acuratețe? Suntem, o are, în mijlocul unei epidemii de aler gii? Ei, bine, de f apt, t oate acestea se supun legii, arată jurnaliștii de la DailyMail Online.
Reglementări în UE
O schimbare a reglementărilor UE, din 2014, a însemnat că restaurantele și terasele trebuie să indice dacă produsele alimentare conțin 14 ingrediente diferite care pot provoca alergii. Acestea sunt „recunoscute ca fiind cele mai frecvente și mai puternice cauze ale alergiilor aliment are și int oleranțelor din Europa”, potrivit Autorității pentru Standarde Aliment are. D ar, mult e ingrediente tind să fie ascunse, în sosuri, de exemplu. Restaurantele trebuie fie să semnaleze aceste ingrediente pe un meniu, fie să le atragă atenția clienților care să solicite personalului informații despre posibilii alergeni din bucate. „Această legislație este unul dintr e puținele lucruri bune din Europa – este foarte important ca oamenii cu alergii să știe c e este în mâncarea lor”, spune dr. Adrian Morris, consultant la Clinica de Alergii din Surrey, pentru DailyMail.
Reversul medaliei
Dar efectele noilor mesaje de avertizare ar putea avea și un revers al medaliei, cum se spune. Unii experți spun că, subliniind potențialul unui pr odus alimentar de a pr ovoca o r eacție alergică, există ris cul de a ac centua anxiet atea oamenilor în jurul alimentelor. „Pot face ca oamenii să se focuseze mai mult asupra corpului lor și să înceapă să caute lucrurile care ar merge prost”, susține J ane O gden, pr ofesor de p sihologie a sănătății la U niversitatea din Surrey. Apoi, aceștia vor face legături între simptomele lor, cum ar fi o durere de c ap, și c eea ce au mânc at, când f oarte bine c ele două aspect e ar putea să n-aibă nicio legătură. „Riscul adăugat est e că per soanele r espective vor sfârși prin a exclude inutil și nefondat importante grupuri de alimente din meniul lor, cum ar fi grâul, spre exemplu”, mai spune specialistul. În Anglia, sunt unele restaurante care merg dincolo de Top 14. Spre exemplu, Pizza Express evidențiază 21 de ingrediente potențial problematice, inclusiv usturoiul, ceapa, roșiile, rapița și ciupercile. Ei ar fi identific at ac este ingrediente suplimentare drept motive de îngrijorare „în urma c ererilor de informații de la clienții din restaurantele noastre”. Dar, haideți să trecem în revistă alergenii certificați în Uniunea Europeană care nu sunt așa de cunoscuți.
TOP 14 alergeni din mâncare
● Țelină ● Cereale cu gluten ● Crustacee ● Ouă ● Peşte ● Lapte ● Moluşte ● Muştar ● Nuci ● Arahide ● Susan ● Soia ● Sulfiți ● Făină de lupin
Țelina nu e așa de inofensivă
E greu să te gândești la un aliment mai aparent „inofensiv” decât țelina. Cu toate acestea, ea figurează pe list a UE cu 1 4 aler geni majori, după ce a devenit o problemă serioasă în F ranța, Germania și El veția, unde țelina și rădăcina unei plante as ociate sunt f olosite la s cară lar – gă în mâncăruri de orice fel, pentru că îmbunătățesc aroma. Statisticile arată că, cu cât e xistă mai mulți o ameni dintr-o populație c are mănâncă un aliment, cu atât est e mai pr obabil să găsiți persoane alergice la acela, spun specialiștii.
Pericolul ascuns din Humus: Susanul
Alergia la susan devine din ce în ce mai frecventă la nivel global, probabil și pentru că el este din ce în ce mai folosit ca ingredient în mâncăruri. Fo – losim ac este s emințe mici la chifle, sărățele și în biscuiți, la șnițele și burgere, dar măcar acolo sunt vizibile. Pe când în humus, spre exemplu, nu se văd, fiind făcute pastă. De asemenea, uleiul de susan este folosit intens în bucătăria asiatică. Acest tip de aler – gie po ate fi dificil de diagnosticat, deoarece testele pentru el nu sunt întotdeauna eficiente, spune dr. Skypala, pentru D ailyMail Online. Iar ast a s e datorează faptului că proteinele care declanșează alergia la unii oameni sunt dificil de reprodus pentru a fi folosite într-un test.
Este laptele din soia cea mai bună alegere?
Soia este una dintr e c ele mai fr ecvente sur se de aler gii din Mar ea Britanie, după lapte, ouă și nuci. Pe lângă faptul că este mâncată sub formă procesată (cuburi uscate de diferite feluri și forme care se fierb), ea apare și sub formă de făină și se folosește ca agent de umplutură, de la cârnați până la pâine. Pe lângă asta, boabele de soia fermentate sunt folosite în tofu și sos de soia. Aler gia la s oia af ectează în mod obișnuit c opiii, dar nici adulții nu sunt f eriți, mai ales dacă sunt f ani ai lapt elui v egetal. Dr . Skyp ala ar ată că: „Boabele de soia neprelucrate c onțin o pr oteină similară cu polenul de mest eacăn, așa că dacă cineva este alergic la polen, poate avea umflături în gură și gât după consumul de lapte de soia”. Dar, acești pacienți nu vor reacționa la făina din s oia, deoarece pr oteina – pr oblemă a fost procesată.
Alergici la vin?
Persoanele cu astm pot fi mai predispuse la reacții la sulfiți (substanțe chimice, inclusiv dioxid de sulf), aditivi utilizați pentru conservarea alimentelor și a băuturilor, în special cele care pot deveni maro, spune dr. Skypala. De asemenea, sosul de hrean conține o mulțime de sulfuri, spune ea. Acestea pot fi, totodată, utilizate în caise uscate, carne ieftină (cum ar fi burgerii de carne de vită și unele sortimente de cârnați), ceapă uscată, suc de lămâie și… în vin alb! Sulfiții pot provoca simptome cum ar fi senzația de strângere a toracelui, respirația șuierătoare și congestia nazală. Cum acestea nu sunt simptome tipice, sulfurile sunt ignorate ca agenți provocatori ai unei reacții alergice adevărate. Or asta înseamnă că nu pot fi testate prin tuse cutanată sau teste de sânge, ca alergiile „normale”. „Știm că ele pot provoca anafilaxie, dar nu știm cu adevărat cum”, spune dr. Morris. Vinul roșu poate provoca, de asemenea, reacții alergice, dar nu neapă- rat datorită sulfiților. „Vinul roșu are un nivel natural ridicat de histamină (aceeași substanță chimică produsă de organism într-o reacție alergică), astfel încât poate provoca simptome care să imite o reacție alergică”, spune dr. Skypala, pentru DialyMail Online. „Unii oameni sunt alergici la alcool în general sau la struguri”, continuă ea.
Făina de lupin, pâinea și produsele de patiserie
Făina de lupin po ate fi găsită în p ainea franțuzească vândută la scară largă. Lupinul est e o plantă er bacee din f amilia legumino aselor, dar ceea ce mulți oameni nu își dau s eama este că semințele ei sunt ades ea zdrobite în făină și f olosite în pâine, produse de p atiserie și paste. „Făina de lupin este mai frecvent utilizată în Italia și Franța, pentru că dă t extura necesară la coacere”, spune dr. Skypala. Această alergie se dezvoltă în mod surprinză- tor. Spre exemplu, un pacient care a suferit o reacție severă declanșată de alimente care conțin lupin a fost sensibilizat, de fapt, de utilizarea, ani de zile, a unui produs de îngrijire a pielii care conținea ulei din această plantă (puternic antioxidant extras din semințele ei). Studiile arată că e o legătură între alergia la lupin și c ea la arahide, dar înainte de eliminarea lupinului din dietă, oamenii ar trebui testați, „altfel veți evita, poate, inutil pâinea”, explică dr. Morris.
Muștarul le dă dureri de cap francezilor
Nu vorbim doar de borcanul cu muștar! Frunzele, florile și semințele plantei pot ajunge în curry, marinades și dressinguri. Acest tip de aler gie este des întâlnit în F ranța, „patria muștarului”, dar Amena Warner, șeful Serviciilor Clinice de la Alergie din UK, atrage atenția că „ar putea deveni o problemă mare, pentru că atunci când reducem aportul de sare din mâncăruri simțim nevoia să le dăm gust alegând muștarul”. „Unii oameni pot avea alergie la muștar fără să-și dea seama. Spre exemplu, pot crede că sunt alergici la tomatele dintr-o salată, când de fapt este de vină muștarul din dressing”, adaugă dr . M orris. R omânii f olosesc boabele de mușt ar la murături, pentru că păstr ează t ari castraveții și gogoșarii. „Alergicii la roșii sau căpșuni, sunt rari. Ele conțin sub stanțe as emănătoare histaminei c are irită țesutul din jurul gurii”, spune dr. Fox.
Nu cumpărați pește lunea. Și fiți atenți la crustacee!
Peștele – care poate fi folosit și ca ingredient în cuburi de gust sau în sosul Worcestershire – poate provoca o reacție alergică severă la persoanele sensibile. Acest tip de alergie se dezvoltă la maturitate, spune dr. Fox, pentru DailyMail. „Dacă peștele nu este depozitat în mod corespunzător, carnea se poate descompune și eliberează histamină, iar dacă îl mănânci, te poți otrăvi, având simptome cum ar fi erupții cutanate, înroșirea pielii și vărs ă t u r i ”. A l e r g i a este mai des întâlnită la peștii de culoare închisă, cum ar fi tonul și macroul, care, natural, conțin un nivel ridicat de histamină. Dr. Morris ne sfătuiește să: „nu cumpărați pește în zilele de luni – probabil că a fost prins cu trei zile în urmă”. Legat de fructele de mare, restaurantele trebuie, prin lege, să facă diferența între crustacee (creveți, crab, homar) și moluște (midiile și calmarul). „Crustaceii provoacă cele mai multe probleme”, arată dr. Skypala.
