Din cuprinsul articolului
Superalimentele sunt acele ingrediente din lumea gastronomică care se remarcă prin numeroasele lor beneficii nutriționale și de sănătate generală.
Astfel, ele au devenit „bijuteriile” dietelor și este esențial să știm care sunt proprietățile lor pentru a putea profita de ele.
În acest sens, există un tip de zahăr natural alcătuit din 38% fructoză și 31% glucoză care poate vindeca rănile, are mari proprietăți antioxidante și este considerat, de asemenea, o alternativă excelentă pentru conservarea memoriei și a activității cognitive.
Alimentul minune care vindecă imediat rănile – este o adevărată comoară
Mierea este un lichid dulce și vâscos produs de albine din nectarul florilor. Totuși, acest aliment a devenit o adevărată comoară datorită numeroaselor sale beneficii.
Potrivit site-ului Mayo Clinic, acest zahăr are utilizări antiinflamatorii și antibiotice, în special pentru ameliorarea simptomelor tusei, tratarea arsurilor și stimularea vindecării rănilor.
Un aliment plin de proprietăți antioxidante
Mierea de culoare închisă este considerată a fi mai bogată în compuși antioxidanți decât cea deschisă. Cu toate acestea, este un produs care conține:
- Flavonoide
- Acizi fenolici
- Enzime
- Vitamina C
- Vitamina E
- Caroteni
Antioxidanții sunt compuși care ajută organismul să se protejeze împotriva daunelor provocate de radicalii liberi și previn îmbătrânirea celulară prematură.
Alimentele miraculoase pentru memorie
Printre numeroasele sale beneficii pentru sănătate, Mayo Clinic enumeră și beneficiile sale în ceea ce privește activitatea neurologică, cercetările sugerând că mierea ar putea avea beneficii antidepresive și este un aliat de nădejde în combaterea anxietății.
De asemenea, este menționată pentru beneficiile sale în prevenirea tulburărilor legate de pierderea memoriei.
Conținutul său ridicat de antioxidanți ajută la protejarea celulelor creierului de deteriorarea prematură.
Ce este mierea neagră?
Pentru a produce un anumit tip de miere, apicultorii își amplasează stupii în zone care conțin o concentrație mare de plante pe care albinele trebuie să le polenizeze. Deși nu se poate spune exact unde merge o albină și de unde alege să adune nectarul și polenul, în general, acestea rămân pe o rază de aproximativ patru mile atunci când polenizează. Așa se obține mierea monoflorală, sau mierea care conține peste un anumit eșantion procentual de polen reprezentat.
Anumite plante pe care albinele le polenizează au un polen și un nectar mai întunecat și conțin diferite minerale în cantități mai mari care contribuie la culoarea mai închisă a mierii.
Apicultorii vor constata că mierea pe care o recoltează va avea culori diferite în diferite anotimpuri, în funcție de plantele care înfloresc și de momentul în care acestea înfloresc.
Mierea care, de asemenea, rămâne în interiorul fagurelui de miere pentru perioade mai lungi de timp decât alte tipuri de miere poate deveni mai închisă la culoare, din cauza unei anumite oxidări. Aceste combinații de factori contribuie la spectrul larg al gradientului de culoare a mierii care poate fi găsit în lume.
