Cardul de sănătate poate fi considerat un obiect contaminat, iar tranzitarea acestuia între pacient-medic-farmacist îi poate pune în pericol pe toți cei care lucrează cu cardul
Bilanțul unui experiment național – prima săptămână de la reintroducerea cardului de sănătate în medicina de familie
Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) a contestat argumentat prevederile OUG nr. 162/2020 prin care s-a decis reintroducerea cardului de sănătate în rețeaua de medicină primară. Am primit asigurări că va fi revizuită această măsură, însă, de la 1 octombrie 2020, cardul de sănătate a devenit din nou biletul de acces la medicul de familie.
La 7 zile de când cardul de sănătate a redevenit obligatoriu pentru toate serviciile oferite în cabinete, medicii de familie au tras o linie și au sumarizat efectele acestei măsuri impuse de Guvern:
– au crescut timpii de așteptare pe holurile cabinetelor de medicina familiei și, implicit, interacțiunea pacienților programați sau nu, inclusiv cea a pacienților cu afecțiuni respiratorii, crescând semnificativ riscul de infectare cu SARS-CoV-2;
– a crescut durata de interacțiune medic-pacient din considerente pur birocratice și nu prin mărirea timpilor dedicați consultației;
– prin funcționarea greoaie și uneori lipsa totală a funcționării sistemului informatic se înregistrează blocaje în care pacienții și medicii stau în așteptare;
– au fost situații în care pacienții, deprinși în ultimele luni să se prezinte la medicul de familie fără card, au fost nevoiți să renunțe la serviciul medical. Unii au optat pentru reprogramare, însă alții au fost nevoiți să se întoarcă în aceeași zi. Tot acest demers înseamnă timp, cheltuieli și deplasări inutile și, mult mai îngrijorător, expunere la risc de îmbolnăvire.
– întreruperea temporară a tratamentelor pentru boli cronice la pacienții aflați în imposibilitatea de a-și ridica rețeta și care nu își permit achiziționarea necompensată a medicamentelor, fie doar și pentru câteva zile.
Cardul de sănătate poate fi considerat un obiect contaminat, iar tranzitarea acestuia între pacient-medicfarmacist îi poate pune în pericol pe toți cei care lucrează cu cardul.
Toate cele anterior descrise se petrec în condițiile creșterii alarmante a numărului de îmbolnăviri, a suprasolicitării secțiilor de terapie intensivă și, nu în ultimul rând, a înmulțirii accelerate a numărului de decese în rândul pacienților cu COVID-19.
Reintroducerea utilizării cardului în asistența medicală primară nu poate fi parte a unui set de măsuri care au ca scop limitarea răspândirii infecției SARS-CoV-2. Cardul de sănătate este utilizat strict pentru verificarea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, deci un mijloc de control al costurilor în sensul micșorării acestora prin limitarea accesului la servicii.
Reintroducerea cardului nu are nicio legătură cu îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Avem convingerea că o eventuală economie adusă de măsura reintroducerii cardului în medicina de familie prin mult-speratul control al costurilor va aduce prejudicii incalculabile societății și sănătății populației.
SNMF solicită, în acest context, renunțarea temporară la utilizarea cardului de sănătate în asistența medicală primară, segment cu un rulaj crescut de pacienți.
