Astmul. Stop pentru astm! Boala care nu se vindecă niciodată

Astmul este o afecțiune dificilă, cu multe complicații. Specialiștii din întreaga lume atrag atenția asupra acestei boli care poate fi ținută sub control.

Spirometriile sunt testările cele mai simple, neinvazive, nedureroase și deloc consumatoare de timp pe care le poate face cineva cu probleme respiratorii.

Astmul este o boală cronică ce afectează căile respiratorii, nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută sub control. Scopul tratamentului este reducerea și prevenirea atacurilor de astm, denumite și episode sau crize și care se manifestă prin tuse, dispnee, respirație șuierătoare, senzație de sufocare, anxietate. Acestea pot fi prevenite prin controlul unor factori de risc:

fumatul: aproximativ jumătate dintre cazurile noi de astm apar la fumători;
mediul de la serviciu: astmul ocupațional apare ca o reacție la alergeni de la locul de muncă;
mediul de acasă: praful, acarienii, gândacii (este demonstrat că oamenii care trăiesc în case infestate cu gândaci au de patru ori mai multe șanse să facă astm decât ceilalți)

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că schimbările climatice și poluarea au impact direct asupra sănătății oamenilor și mai ales a sănătății plămânului. Creșterea continuă a temperaturilor va conduce la creșterea poverii astmului.

Mulți pacienți români nu își iau tratamentul.

Cea mai importantă cauză este uitarea: 49% dintre pacienţi uită să îşi administreze medicaţia zilnic.
Aproape jumătate dintre pacienţi (47%) renunţă la medicaţie când se simt mai bine, cu toate ca astmul este o boală cronică.
Alte motive pentru care pacienții renunță la tratament sunt teama de efecte adverse (33%), credința că medicamentele sunt inutile (26%), credința că medicația afectează viața de zi cu zi (24%).
40% dintre pacienți renunță la medicaţia inhalatorie din motive financiare.

Cele mai frecvente trei expresii folosite de pacienți pentru a descrie criza astmatică sunt: lipsa de aer, sufocare și frică.

Despre astmul sever

Pacienții cu astm sever au o calitate a vieții scăzută, au simptome zilnice, fac exacerbări frecvente, se internează des, lipsesc de la școală / serviciu, au activitate fizică limitată.

Pentru tratamentul astmului sever se recomandă stabilirea fenotipului în funcție de care medicul decide un tratament personalizat. Specialiștii au elaborat pentru prima dată la sfârșitul anului 2018 primul GHID dedicat ASTMULUI SEVER și dificil de tratat.

Cifre importante despre astm:

În România, 10% dintre ei cei cu astm bronșic suferă de astm sever
În fiecare săptămână, 1 din 5 pacienți cu astm sever suferă o criză atât de intensă, încât nu poate solicita ajutor
Costul total anual al astmului în Europa este estimat la 19,3 miliarde Euro
În fiecare an, 30% dintre pacienți lipsesc de la serviciu / școală din cauza unei spitalizări / tratament de urgență pentru astm;
Absenteismul ajunge, în medie, la 7 zile/an/pacient;
Pe 1 pacient din 5, simptomele de astm îl împiedică total să muncească sau să studieze;

Cu cât veți cunoaște mai multe despre astm și despre tratament, cu atât vă veți putea controla mai bine astmul.

În timpul consultației la medicul pneumolog, trebuie să fiți pregătit:

Să relatați istoricul medical
Să relatați crizele dumneavoastră – cât de frecvent se produc și ce pare să le declanșeze
Să fiți examinat fizic
Să vi se măsoare cantitatea de aer care intră și iese din plămâni în timpul respirației (spirometrie).

Medicul vă poate recomanda și teste de radiografie toracică, analize de sânge sau teste pentru depistarea alergiilor.

Prezenţa oricărora dintre aceste semne şi simptome ar trebui să sporească suspiciunea cu privire la astm:

Respiraţie şuierătoare – sunete înalte, ca de fluierat, la expiraţie – în special la copii.
Antecedentele medicale care includ oricare dintre următoarele: tuse, mai severă, în special noaptea, respiraţie şuierătoare recurentă, respiraţie dificilă recurentă, constricție toracică recurentă
Simptomele apar sau se agravează noaptea, trezindu-vă din somn.
Simptomele apar sau se agravează sezonier.
Eczeme, febra fânului (rinită alergică) sau antecedente de astm sau boli atopice în familie.
Simptomele apar sau se agravează în prezenţa animalelor cu blană, aerosolilor chimici, schimbărilor de temperatură, acarienilor din praful de casă, medicamentelor (aspirină, betablocante), exerciţiilor fizice, polenului, infecţiilor respiratorii (virale), fumului, exprimării emoţiilor puternice.
Simptomele răspund la tratamentul antiastmatic.
Răcelile „se localizează direct în piept” sau durează mai mult de 10 zile până la vindecare.

Situații în care trebuie să apelați la medicul pneumolog:

Aveți simptome atât ziua și noaptea, care vă limitează activitățile obișnuite
Aveți o criză de astm care vă pune în pericol viața
După instituirea tratamentului, observați că starea dumneavoastră nu se îmbunătățește în 3-6 luni sau medicul consideră că răspunsul la tratament nu este cel așteptat.
Aveți simptome neobișnuite sau dificil de diagnosticat
Aveți alte afecțiuni, cum sunt febra fânului sau sinuzite, care complică evoluția astmului.
Aveți nevoie de mai multe teste de diagnostic, care să identifice cauzele simptomelor.
Aveți nevoie de mai multă consiliere legată de planul de tratament, medicație sau factorii declanșatori ai astmului.
Aveți nevoie de administrare de corticosteroizi cu administrare orală sau de conrticosteroizi inhalatori în doze foarte crescute.
Ați luat corticosteroizi cu administrare orală, mai mult de 2 ori într-un an.
Ați fost internat din cauza astmului.
Aveți nevoie de ajutor să identificați factorii declanșatori.
Aveți un copil cu vârstă între 0-4 ani, care are simptome astmatice în fiecare zi și 3-4 nopți pe săptămână sau un copil de orice vârstă, care are simptome mai mult de 3 zile pe săptămână și simptme nocturne, mai mult de 2 ori pe lună.