Sari la conținut

Ce trebuie să faci în cazul unui atac de panică

Atacul de panică este o anxietate episodică paroxistică. Simptomul principal în cazul unui atac de panică este reprezentat de frică sau anxietate. Acest sentiment este însoțit și de reacții fizice. În cazul în care persoana nu merge la terapie și nu este ajutat să le depășească sau să le controleze, atacurile de panică pot să scadă calitatea vieții.

Un episod durează de regulă, între 5 și 20 de minute, dar poate dura și mai mult, până la câteva ore. Datele statistice arată că femeile sunt mai predispuse decât bărbații la producerea de atacuri de panică. Acestea au un debut brusc și de regulă sunt legate de anumite situații care le declanșează.

Specialiștii susțin că persoanele care au atacuri de panică în mod frecvent au una sau amândouă dintre cele două temeri caracteristice panicii: teama de moarte și teama de nebunie. Manifestările resimțite la nivel somatic în timpului atacului de panică pot fi atât de puternic neplăcute încât persoana să simtă că va face un infarct sau că se va sufoca. De asemenea, starea psihologică din timpul atacului de panică, senzația de a pierde controlul asupra situației, determină teama persoanei că va înnebuni. Însă moartea nu intervine în astfel de situații. Și nici psihoza. Acestea sunt doar sentimente pe care le trăiesc persoanele în cauza. Practic, persoana care suferă un atac de panică trăiește o suferință psihologică profundă, iar calitatea vieții îi poate fi grav afectată. Mai mult, persoana va cauta să evite situațiile în care de obicei apar atacurile de panică, în felul acesta rutina sa zilnică îi va fi restricționată mult.

Principalele simptome sunt:

  • palpitații.
  • transpirații reci,
  • dispnee, senzație de sufocare.
  • nod în gât, imposibilitatea de a respira,
  • durere/disconfort toracic,
  • greața/disconfort abdominal,
  • amețeală, stări de leșin,
  • obiectele și oamenii din jurul pacientului par ireali, distanți, artificiali,
  • frica de-a pierde controlul, de a înnebuni,
  • frica de moarte,
  • frisoane sau senzație de căldură, sufocare.

De multe ori atacul de panică este însoțit de tulburarea de panică care are trăiri triste, asemănătoare depresiei.

Iată ce poți face în cazul unui atac de panică:

  • Exercițiile de respirație sunt foarte utile în acele momente pentru persoana în cauza. Ele ajută la o mai bună oxigenare a creierului și în cele din urmă vor instaura liniștea celui care a avut un atac de panica. Trebuie să inspiri prelung, să ții aerul în plămâni una-două secunde și apoi expiră lent, toate aceste acțiuni durând cam trei minute. Una din metodele des folosite este aceea de folosire a unei pungi. Astfel, pentru 2-3 minute se respiră într-o pungă de hârtie, astfel încât să se prevină hiper-oxigenarea cauzată de semnalul interpretat greșit de creier de a solicită mai mult oxigen pentru a face fața pericolului sau dușmanului imaginar ivit.
  • Se va încerca calmarea persoanei. Scoaterea acesteia din starea de agitație în care se află.
  • Persoana în cauză va fi așezat în șezut și sub nicio forma la orizontală, pentru ca acesta poziție are rolul de a amplifica și mai mult frica, neliniștea.
  • Se va face un masaj, mai exact în zona superioară a spatelui, tâmplele și încheieturile mâinilor, iar persoana afectată este ținute de vorbă.
  • Trebuie să vorbești cu cel care a suferit atacul de panică. Încearcă să-i distragi atenția spre lucruri plăcute.

„În depășirea unor astfel de momente psihoterapia poate reprezenta un real succes. Un prim pas îl reprezintă găsirea unui psihoterapeut și a unei psihoterapii care să se potrivească cu nevoile și persoana care cere ajutorul. În psihoterapie pacientul este învățat cum să reacționeze în momente dificile care îi provoacă atacuri de panică. Una dintre tehnici ce presupune o multitudine de abordări este reprezentată de tehnicile de respirație. Acestea vor ajuta în relaxare și depășirea momentului anxios dificil”, a explicat pentru Doctorul Zilei, psihologul Alex Ștefan.

Acesta a mai spus și că în anumite situații mai serioase, mai grave, se poate cere și intervenția unui medic specialist care poate prescrie un tratament medicamentos. Mai exact, persoana este posibil să primească antidepresive.

De asemenea, tot în cadrul ședințelor de psihoterapie, psihoterapeutul poate discuta despre stimulul anxiogen într-o manieră empatică, asta dacă starea pacientului îi permite – în unele cazuri chiar și din discuții putându-se declanșa atacuri de panică. Astfel de discuții îl vor ajuta să raționalizeze situația respectivă, să o abordeze într-o manieră adaptativă și nu în ultimul rând să îi fie de folos data viitoare când pacientul se va afla “față în față” cu elementar declanșator”, ne-a mai spus psihologul.

Rusen Anca

Sunt editor, jurnalist pe sănătate de 8 ani. De ce presă medicală? Fiindcă din cei 15 ani de presă, cel mai mult am iubit sănătatea. Să scriu despre tot ceea ce înseamnă sănătatea în viața unui individ cred că mă definește ca om. Și recunosc: regret că nu am făcut medicină! Practic, sănătatea este cel mai frumos dar pe care l-am primit și paradoxal, singurul pe care îl neglijăm. Fiindcă cel mai mult ne doare un diagnostic care îți ia răsuflarea și care îți pune sufletul la încercare. Boala te împovărează atât sufletește cât și fizic. Scriu fiindcă sănătatea trebuie prețuită și lipsa ei costă enorm. Cred cu tărie că primul pas spre sănătate este cunoașterea, informarea și educarea. Mai exact, ceea ce facem noi, jurnaliștii. Oferim cititorilor noștri accesul la informații corecte, atent documentate medical. În felul acesta, eu simt că pot contribui puțin la tot ceea ce înseamnă prevenția unor boli!

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel